SCURTĂ PREZENTARE
Cetatea Poenari este singura cetate care are, din punct de vedere istoric, legătură cu Vlad Ţepeş.
Localizată pe vârful muntelui Cetăţuia (în comuna Arefu) din judeţul Argeş, la 27 km de localitatea Curtea de Argeş şi în apropiere de barajul Vidraru, cetatea a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, în prezent fiind unul dintre cele mai importante puncte de atracţie turistică ale judeţului Argeş.
În secolul al XV-lea, Vlad Ţepeş a consolidat şi îmbunătăţit construcţia de pe stâncile abrupte, castelul devenind astfel şi un punct de observare sau de refugiu împotriva cotropitorilor.
Cetatea a fost folosită ca reşedinţă secundară de către Vlad Ţepeş, dimensiunea şi amplasarea acesteia făcând dificilă cucerirea ei. După moartea lui Vlad Ţepeş, cetatea a mai fost folosită până la jumătatea secolului al XVI-lea, când a fost lăsată în paragină. În data de 13.01.1913, a avut loc un cutremur în urma căruia porţiunea nordică a cetăţii s-a prăbuşit până la nivelul văii.
CETATEA POENARI - ATRACŢIE TURISTICĂ
Cetatea este un punct de atracţie pentru mulţi turişti din ţară şi străinătate. Înainte de pandemia de coronavirus, cetatea era vizitată anual de 100.000 de turişti, dar în 2020, numărul acestora a scăzut la 80.000.
Farmecul zonei este dat de cele 1.480 de trepte care şerpuiesc printr-o pădure de fagi şi facilitează accesul către cetate, de ruinele cetăţii medievale, de legendele care au inspirat diverşi scriitori (spre exemplu, Jules Vernes în romanul “Castelul din Carpaţi”) şi de priveliştea Văii Argeşului.
Cetatea, de o frumuseţe aparte, a atras şi atenţia străinilor. Agenţia de creaţie din Londra, “NeoMam Studio”, împreună cu doi arhitecţi turci, au decis să reclădească digital 7 dintre cele mai frumoase castele europene. Printre acestea se află şi Cetatea Poenari, echipa fiind fascinată de localizarea superbă a monumentului istoric şi de povestea lui (legenda spune că Vlad Ţepeş, urmărit de turci, a scăpat ascunzându-se în cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutându-şi astfel duşmanii. O informaţie puţin cunoscută este aceea că pe vârful de vizavi de cetate se păstrează urmele drumului pavat cu piatră de către turci, care au urcat cu tunurile ca să distrugă cetatea. De altfel, poteca poartă numele de “Drumul Turcului”).
STADIUL LUCRĂRILOR DE CONSERVARE ŞI CONSOLIDARE A CETĂŢII POENARI
În ciuda frumuseţii locului, din cauza lipsei intervenţiilor de restaurare, cetatea s-a degradat succesiv. Autorităţile s-au arătat neputincioase în faţa birocraţiei excesive, care a dus la amânarea lucrărilor de reabilitare. Acestea ar fi trebuit finalizate în mai 2020, însă anularea licitaţiilor şi faptul că certificatul de urbanism a expirat pe data de 10.10.2019 au impus refacerea documentaţiei şi stabilirea unui nou termen pentru finalizarea proiectului - decembrie 2023 (licitaţia fiind câştigată de asocierea firmelor S.C. EURAS şi S.C. ARHING SRL).
În 2018, a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul “Coservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, iar două licitaţii au fost anulate după ce firmele câştigătoare au avut mai multe probleme. Prima licitaţie a fost câştigată, în aprilie 2019, de firma italiană TESTA BUILDING SRL, iar Consiliul Judeţean Argeş a reziliat contractul după ce au fost descoperite mai multe neregului. A doua licitaţie, organizată în vara lui 2019, a fost câştigată de singura firmă care s-a înscris, APULIA SRL (companie cu acţionariat italian, cunoscută ca având probleme de ordin penal pe teritoriul Italiei), iar Consiliul Judeţean Argeş a respins ca neconformă oferta tehnică a companiei şi a anulat licitaţia.
Începând cu luna noiembrie 2021, cetatea a intrat într-un proces de reabilitare pentru o perioadă de 16 luni şi, de atunci, accesul publicului este restricţionat. Fondurile necesare provin de la Consiliul Judeţean Argeş (aproape 9 milioane euro) şi din partea Uniunii Europene (3 milioane euro). Vor fi reabilitate suprafaţa construită a cetăţii şi scările care duc la cetate.
Restaurarea acestei comori istorice va contribui la creşterea numărului de turişti, la revitalizarea economică şi socio-culturală a zonei.
