SCURTĂ PREZENTARE
Situată în zona centrală, Casa Callimchi-Ghika este una dintre cele mai impozante clădiri din Iaşi. Aceasta a fost construită la începutul secolului al XIX-lea şi este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice, poziţia 106, indicativ IS-II-m-B-03849.
Clădirea, cu o suprafaţă construită de 1.400 mp şi un teren aferent de 2.250 mp, are faţade realizate în stil neoclasic, îmbinat cu elemente de inspiraţie barocă.
Impresionanta clădire a funcţionat drept hotel (Hotelul Petersburg) în care s-a aprins flacăra revoluţiei de la 1848, fiind citită aici “petiţiunea - proclamaţie” a boierilor şi notabililor din Moldova. De asemenea, importante personalităţi au poposit la acest hotel: diplomatul prusac Carl Otto von Arnim, prinţul Anatole de Demidoff, pictorul francez Auguste Raffet.
Cronicile fac referire la faptul că această clădire a funcţionat drept palat domnesc în timpul domniei prinţului Alexandru Callimachi (1795-1799), urmaş a 3 generaţii de domnitori ai Moldovei. Ulterior, imobilul a trecut în proprietatea generalului Nicolae Mavrocordat. Este cunoscut faptul că familia Mavrocordat a organizat în această clădire numeroase petreceri, însuşi regele Carol I fiind oaspete la o recepţie organizată cu ocazia vizitei la Iaşi.
Între anii 1860-1897, impunătoarea clădire a fost primul sediu al universităţii ieşene.
Casa a avut succesiv mai mulţi proprietari, găzduind sediul Băncii Române de Comerţ şi Industrie şi al Băncii Marmorosh-Blanc, cea mai puternică bancă din România în perioada interbelică.
După 1945, clădirea a funcţionat ca sediu al mai multor entităţi (Partidului Muncitoresc din România, Direcţiei pentru Cultură a Partidului Comunist Român, Oficiului de Patrimoniu al judeţului Iaşi, unei grădiniţe de copii, Conservatorului “George Enescu”, Partidului Naţional Creştin-Democrat, Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană - filiala Iaşi, Uniunii Artiştilor Plastici şi Asociaţiei Veteranilor de Război).
În anul 2017, clădirea a fost achiziţionată de Primăria Municipiului Iaşi de la omul de afaceri Cătălin Gheorghe Crişu Ciocîntă, contra sumei de 800.000 de euro. Acesta din urmă cumpărase imobilul în anul 2006 de la moştenitorii Lucy Marcovici şi Bianca Brana Mandler.
DEFICIENŢE CARE PUN ÎN PERICOL INTEGRITATEA ŞI VALOAREA PATRIMONIALĂ A MONUMENTULUI
Deşi imobilul a fost achiziţionat de autorităţile din Iaşi pentru a fi transformat în Muzeul Centenarului Marii Uniri, acest demers nu a fost finalizat şi nicio instituţie abilitată nu a prioritizat alocarea de fonduri în vederea demarării lucrărilor de reabilitare a acestei clădiri istorice.
La cumpărarea imobilului (2017), primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirică, a declarat că acesta se afla într-o stare bună. Însă clădirea prezenta un risc seismic ridicat, motiv pentru care consiliul local a aprobat în 2018 alocarea sumei de 17,5 milioane de lei pentru lucrări de consolidare şi reabilitare a obiectivului.
Lipsa de interes a autorităţilor în demararea efectivă a lucrărilor de reabilitare a condus la accentuarea stării de degradare a acestui obiectiv de patrimoniu: pereţii au crăpat, tencuiala reprezintă un pericol pentru trecători, infiltraţiile şi-au făcut loc peste tot, iar riscul de prăbuşire a crescut de la o zi la alta.
În anul 2021, Casa Callimachi a fost inclusă în lista de proiecte ce vor fi finanţate prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar termenul propus pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare este 2025.
Deşi au trecut mai mult de 3 ani de la anul centenar, municipalitatea nu a intervenit concret cu niciun fel de lucrări de reabilitare, imobilul servind doar ca spaţiu de depozitare (saci, materiale de construcţii, piese de mobilier uzate) şi ţintă pentru hoţi, nefiind asigurată paza.
Valorificarea acestui imobil de o deosebită valoare istorică ar creşte potenţialul cultural şi turistic al oraşului Iaşi.
