CASE UITATE DIN BÂRLAD - CASA JUVARA
Construită aproximativ în 1857 a avut în decursul timpului mai multe destinații: de la casă particulară, școală de arte și meserii în perioada interbelică, școală pentru asistente medicale, ulterior spital. A avut un traseu sinuos, fie trecută trecută pe lista de monumente istorice, alteori eludată datorită indeciziei diferiților factori de decizie de a lua o hotărâre în ceea ce o privește. Se aștepta autodemolarea ca și în cazul altor clădiri (Palatul Culturii/ fostă școală abandonată și ea de ceva vreme). Acum se propune reabilitarea grație, mai ales inițiativei Clubului Rotary – Bârlad, Primăria Bârlad și Consiliul Local Municipal.
Hanul “La Mielul Alb” - monument istoric lăsat în paragină
Clădirea istorică a fost construită în secolul XVI-lea, primind destinaţia de han - “Hanul La Mielul Alb”/ “Zum Weissen Lamm” - în secolul al XVII-lea. Deţinut de Primăria Sibiu, Consistoriul Evanghelic (majoritari) şi de proprietari privaţi, este una dintre cele mai vechi clădiri monument din Sibiu.
Din păcate, starea monumentului istoric de importanţă naţională a fost afectată de ignoranţa proprietarilor majoritari şi a autorităţilor, imobilul degradându-se în fiecare zi.
Castelul Jósika - domeniu imobiliar în paragină
Imobilul a fost construit în secolul XVII-lea, ajungând în proprietatea familiei Jósika în anul 1810. În perioada 1834 - 1853, a fost reşedinţa lui Miklós Jósika, scriitor (considerat creator al romanului istoric în literatura maghiară) şi politician (membru în Dieta din Transilvania şi Ungaria), fiind implicat în Revoluţia Maghiarădin 1848. În aprilie 1848, aflându-se pe domeniul din Surduc, a dat un act prin care şi-a eliberat toţi iobagii. Amplasat pe o proprietate de 3 hectare, castelul este construit pe un singur nivel, colţurile celor două faţade principale fiind accentuate de câte un bastion, unul rotund, celălalat hexagonal. În timpul regimului comunist, a fost folosit ca staţiune de mecanizare a agriculturii, pierzându-şi strălucirea. Din păcate, castelul Jósika din Surduc necesită lucrări de renovare şi de consolidare, fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania.
Conacul Barbu Matac - abandonat, dar recuperabil
Clădirea impresionantă a fost construită în 1901 - 1903, pe moşia Cantacuzino din Valea Călugărească, judeţul Prahova. Conacul aflat într-una dintre cele mai pitoreşti zone viticole din România a aparţinut familiei inginerului de căi ferate, Babu Matac, în anii 1950, fiind preluat de stat şi inclus în staţiunea de cercetare pentru viticultură. În vremurile de glorie, conacul a fost vizitat de preşedintele american, Richard Nixon, şi de liderul cubanez, Fidel Castro . Aici au fost filmate producţii cinematografice celebre - “Secretul lui Bahus” (1984) şi “Colierul de tucoaze” (1985, al cincilea film din seria “Mărgelatu”). În prezent, conacul face parte din domeniul public al statului, aflându-se în inventarul Ministerului Finanţelor Publice şi în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Vinificaţie Valea Călugărească. În lipsa implicării autorităţilor, starea dedegradare avansează, singurele intervenţii fiind realizate în 2011 şi au vizat reparaţii ale acoperişului. Deşi inclus în traseul turistic denumit “Drumul Vinului” şi în pofida potenţialului turistic, conacul a fost abandonat de autorităţi.
Conacul Bogdan - bijuterie neogotică abandonată
Clădirea impunătoare a fost construită în 1812, în stil romantic cu influenţe gotice de şcoală germană. Conacul a aparţinut boierului Dimitrie Bogdan. Ulterior, familia boierului Gheorghiu a cumpărat domeniul şi l-a transformat în reşedinţă de vară, aducând o serie de elemente arhitectonice ce s-au păstrat până în prezent. În anul 1945, a fost confiscat de regimul comunist, care l-a lăsat în paragină timp de 40 de ani. Din anul 1982, clădirea a găzduit Spitalul de Bolnavi Psihici Cronici Gâdinţi, ulterior, fiind revendicată de moştenitori, care au vândut imobilul în anul 2008. Conacul este clasat drept monument istoric de interes local, însă autorităţile nu au făcut demersuri pentru ca valoarea patrimonială să nu fie afectată de starea de degradare. Actualul proprietar, omul de afaceri din plan local, Sorin Ovidiu Fărcăşel (închis pentru şantaj), a pus imobilul în vânzare la începutului anului 2023, pentru suma de 350.000 de euro. Deşi are peste 200 de ani, conacul poate fi restaurat, având funcţiune hotelieră şi rezidenţială şi un potenţial turistic important.
Casa Vasile Alecsandri din Bacău - o bijuterie arhitectonică în ruină
Casa Vasile Alecsandri din Bacău este un monument istoric (cod BC-II-m-A-00763) aflat în stare avansată de degradare. După ani întregi în care a fost lăsată la voia întâmplării, fiind în proprietate privată, este acum deţinută de Consilul Judeţean Bacău.
Cu toate acestea, casa lui Alecsandri este o ruină ce stă să cadă. Am atras atenţia asupra stării sale deplorabile şi într-un articol din 2014, dar nu s-a schimbat nimic. Mai mult, starea de degradare a clădirii s-a accentuat, iar autorităţile nu au venit cu măsuri concrete de reabilitare.
Conacul Bujoiu - altă clădire în stare de degradare
Clădirea impunătoare a fost construită în perioada anilor 1910 - 1932, de către arhitectul Statie Ciortan, un reprezentant al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Conacul a aparţinut boierului Ion Luca Niculescu, intrând, în anul 1926, în posesia inginerului Ion Bujoiu, apropiat al Regelui Carol al II-lea, profesor la Facultatea de Mine şi Metalurgie din cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti şi fost ministru al industriei şi comerţului. Imobilul este clasat drept monument istoric de interes local, valoarea patrimonială fiind afectată de starea de degradare, însă intervenţia rapidă a autorităţilor pentru preluarea acestuia ar putea reda strălucirea conacului. Actualul proprietar, stabilit în Germania, a pus imobilul în vânzare din 2015, pentru suma de 790.000 de euro.
Vila Dalas - acoperită de nepăsarea autorităţilor
Clădirea amplasată în zona centrală a municipiului Constanţa este construită în stil neoromânesc, după planurile lui Anghel Saligny, unul dintre fondatorii ingineriei româneşti. Starea de degradare a vilei avansează, imobilul fiind abandonat atât de proprietar, cât şi de autorităţi.
Citeşte mai mult ...
Hanul Gabroveni din Argeş - aproape o ruină
Situat în Piteşti, judeţul Argeş, Hanul Gabroveni este reprezentativ pentru această zonă. În 2004, a fost declarat monument istoric (cod AG-II-m-B-13436), iar lipsa investiţiilor în consolidarea clădirii a dus la degradarea acestei bijuterii arhitecturale. În prezent, hanul se află în proprietate privată, iar deţinătorii şi-au exprimat de-a lungul timpului intenţia de a-l vinde, însă nu au găsit cumpărători. Oficialii locali au explicat lipsa de interes pentru achiziţionarea clădirii istorice ca urmare a resurselor financiare insuficiente.
Conacul Hariton din judeţul Buzău - monument istoric distrus
Conacul Hariton, unul dintre cele mai impunătoare conace din judeţul Buzău, este într-o stare avansată de degradare şi riscă să se prăbuşească. Imobilul, monument istoric, se află în localitatea Săhăteni şi a fost construit de boierul Gheorghe D. Hariton. Lipsa de implicare a moştenitorilor (care locuiesc în străinătate) şi a autorităţilor în salvarea clădirii au condus la colapsul de astăzi.
Perla pierdută a Bărăganului - biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Ivăneşti
În mijlocul Bărăganului, mai exact în satul Ivăneşti din judeţul Ialomiţa, se află biserica ce poartă hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Deşi înscrisă pe lista monumentelor istorice (cod IL-II-m-B-14133), aceasta a fost abandonată de enoriaşi şi autorităţi, riscând să se prăbuşească. Biserica are în spate o legendă tristă ce datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Restaurarea şi punerea în valoare a lăcaşului de cult sunt greu de realizat, mai ales că o nouă biserică, ce poartă acelaşi hram, a fost construită la intrarea în sat.
Biserica de lemn “Sfântul Gheorghe Pişteştii din Vale” din Gorj - dată uitării
Judeţul Gorj s-ar putea mândri cu numeroase biserici din lemn, monumente istorice, însă, din păcate, multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare şi nimeni nu este interesat să le salveze. Intemperiile naturii, trecerea timpului şi lipsa lucrărilor de reabilitare şi-au pus amprenta pe aceste comori patrimoniale. Un exemplu este biserica de lemn “Sfântul Gheorghe Pişteştii din Vale“ din comuna Bălăneşti, judeţul Gorj, înregistrată ca monument istoric sub codul GJ-II-m-B-09459.
Sistarea lucrărilor de reabilitare la Cetatea Râşnov
Lucrările de reabilitare a Cetăţii Râşnov au fost oprite în urma rezilierii contractului dintre Primăria Râşnov şi firmele care se ocupau de proiectul de restaurare (asocierea “Romconstruct Group”/ lider, “Concas” şi “Crindeign Proiect”).
Potrivit oficialilor locali, constructorul a solicitat majorarea cu 55,8% a preţului iniţial al lucrărilor, pe fondul creşterii preţului materialelor de construcţii. În acest sens, responsabilii primăriei au decis rezillierea contractului, explicând faptul că această majorare nu este acoperită legal, conform OUG nr. 64/ 09.05.2022, care prevede ca autorităţile să poată oferi maxim 50% din preţul iniţial al contractului de achiziţie. Potrivit aceluiaşi act normativ, Primăria Râşnov va trebui să realizeze o expertiză pentru a stabili stadiul lucrării de reabilitare şi valoarea lucrărilor rămase de executat.
Lucrările de restaurare, realizate în proporţie de 50%, au început în anul 2020, ca urmare a obţinerii unei finanţări europene nerambursabile de 16 milioane de lei, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.
Cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania, trebuia redată circuitului turistic la sfârşitul acestui an.
Mănăstirea “Hotărani” din judeţul Olt - o dovadă vie a creştinătăţii din Oltenia
Mănăstirea “Hotărani”, monument istoric, din localitatea Hotărani, judeţul Olt, se află în stare de ruină. Ctitorită în anul 1588, de vornicul Mitrea, nu a făcut vreodată obiectul lucrărilor de restaurare, deşi are în spate o lungă istorie şi este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Oltenia. Doar turnul-clopotniţă, parte din vechiul ansamblu bisericesc, a fost reabilitat, devenind un simbol al judeţului Olt.
- Start
- Prec
- 1
- 2
- 3
- 4
- Mai departe
- Sfârșit