Potrivit portalului știrileprotv.ro, ministerul Culturii a cerut reevaluarea operei în speranța că va obține o sumă mai mică decât cea dorită de către moștenitori, adică 20 de milioane de euro.
"Până la această dată, nu avem o poziție ferma din partea statului român în sensul că și-ar exercita dreptul de preempțiune. În aceste condiții, proprietarii se pot ridica oricând de la masa negocierilor și să înceapă procedura de vânzare publică", a explicat Bogdan Grabowski, avocatul moștenitorilor sculpturii pentru știrileprotv.ro.
"Una dintre cele mai semnificative opere brâncuşiene şi probabil cea mai importantă sculptură a artistului aflată încă pe teritoriul românesc, «Cuminţenia Pământului», parte a unei colecţii bucureştene private, a fost pusă în vânzare, făcând obiectul mai multor oferte de achiziţie, unele aparţinând unor colecţionari români, altele provenind de la colecţionari şi instituţii culturale internaţionale", se spunea în comunicatul casei de licitaţii Artmark în luna septembrie a anului trecut.
Potrivit sursei citate, întrucât capodopera este clasată în categoria "Tezaur" a Patrimoniului cultural naţional, "Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional".
Deşi este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanţilor Artmark, au declarat pentru Mediafax că această sculptură ar putea fi teoretic achiziţionată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecţiile sale o lucrare de Brâncuşi.
Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist.
Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Constantin Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L.R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse).
Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".
“Cuminţenia pământului...a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul).Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră!” (Constantin Brâncuși)
