Comisia Națională a Monumentelor Istorice a decis, la 31 ianuarie, mutarea Halei Matache cu circa 40 de metri mai în spate față de poziția actuală, au pecizat surse apropiate Ministerului Culturii pentru HotNews.ro.

Prin mutare se înțelege demolarea clădirii monument istoric și reconstruirea pe noul amplasament.

Primăria Capitalei consideră că relocarea Halei Matache este necesară pentru construirea Diamentralei Buzești-Berzei-Uranus, un bulevard care va face legătura între Piața Victoriei și Piața de Flori.

Decizia de mutare a Halei Matache a fost luată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice chiar dacă un grup de arhitecți voluntari din București a făcut un studiu din care se arată că noul bulevard poate fi construit și fără demolarea Halei Matache, iar mutarea clădirii ar costa mai scump.

Decizia de mutare a Halei Matache a fost contestată de un grup de ONG-uri care i-au solicitat Ministrului Culturii să nu semneze avizul de mutare.

Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
 
Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
 
Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
 
Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
 
În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.

Mai multe percheziţii au avut loc miercuri, 26 septembrie, în Maramureş şi Bucureşti, iar, potrivit Poliţiei Capitalei, ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au pus în executare 14 autorizaţii de perchezitţie şi 13 mandate de aducere, precizează portalul de ştiri eMaramureş

Percheziţiile au fost dispuse în urma cercetărilor efectuate de politişti din Capitală, într-un dosar penal ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice – în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice – în formă continuată. 
 
În cadrul acestui dosar sunt cercetaţi 9 suspecţi, au precizat oamenii legii, fără să ofere alte detalii. 
 
Potrivit unor informaţii pe surse, percheziţiile au avut loc la firme care se ocupă de restaurări, vizate fiind Axa Reconst din Sighetu Marmaţiei - administrată de Vasile Birlea, fratele senatorului Gheorghe Mihai Birlea, Taina Lemnului din Deseşti - administrată de Vasile Pop, şi Rustic Baia Mare - administrata de Cornel Cusner. 
 
Printre cei care au fost duşi la poliţie se află şi fratele senatorului Gheorghe Mihai Birlea, Vasile, care a fost transferat la Bucureşti pentru audieri. 
Marți, 31 Iulie 2012 13:51

Oare cât o fi costat?

Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

Luni, 30 Iulie 2012 22:21

Aşa se face restaurarea?!

Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Imobilul, al cărui proprietar este municipalitatea, a stat în paragină zeci de ani, anul trecut fiind în pericol de colaps. 
 
Reprezentanţii Ministerului Culturii, promiteau la începutul lucrărilor că restaurare clădirii vechi va fi gata în doi ani, când ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. 
 
După finalizarea lucrărilor de restaurare, Primăria Capitalei va construi lângă han, o clădire nouă, care va adaposti o sală de spectacole, susţineau în martie cei de la Hotnews.

Autorităţile bucureştene s-au gândit că în centrul Capitalei mai există un loc frumos de care încă nu se atinseseră ca să-l strice şi au început treaba.

Fără a sta mult pe gânduri, oficialii primăriei şi-au propus să înlocuiască Fântâna Dunărea de la Universitate cu una "săltătoare", însă aşa cum declară pentru Gândul arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, aceştia au uitat să solicite autorizarea pentru acest proiect în condiţiile în care au început deja lucrările.
 
Lucrările destinate reamenajării Fântânii Dunărea, din Piaţa Universităţii, au demarat la începutul lunii cu acuzaţii de ilegalităţi şi abuzuri. 
 
Timp de câteva zile, oponenţii proiectului - voluntari ai mai multor organizaţii non-guvernamentale - au păzit fântâna pentru a încerca să-i oprească pe trimişii primăriei - reprezentanţi ai firmei Tehnologica Radion şi ai Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti - să demoleze gardurile şi băncile din zonă. 

Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.

În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.

Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.

În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.

Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.

Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.

După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.

Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.

Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.

Pagina 14 din 17