Cum motivează Ministerul Culturii decizia luată

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, susţine că în urma unei perioade de dezbateri şi discuţii, profesionale şi publice, în data de 30.11.2011, plenul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice a luat în discuţie atât propunerea de clasare a Ansamblului de bulevarde, cât şi cele două propuneri de realizare a pasajelor rutiere subterane.

Ministerul Culturii mai precizează că proiectele de pasaje au fost aprobate de CNMI cu o largă majoritate, în timp ce clasarea a primit un vot favorabil la limită.

"În aceste condiţii, constatându-se că:

- deciziile CNMI au caracter contradictoriu, prevalând, însă, conform votului, aprobarea proiectelor pasajelor rutiere;

- prin clasarea ca monument istoric a ansamblului de bulevarde s-ar produce un exces de legiferare, orice intervenţie - de la reparaţii de maximă urgenţă la reţeaua de gaze sau canalizare, până la asfaltare şi amenajarea spaţiilor verzi - necesitând proceduri birocratice inutil multiplicate;

- clasarea s-ar fi referit doar la partea carosabilă şi la spaţiul verde dintre benzile de circulaţie, ceea ce este o reglementare făra precedent;

- ansamblurile de clădiri, parcuri şi spaţii pietonale din aria respectivă au deja caracter de zonă protejată, ceea ce garantează un regim de protecţie riguros;

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a decis respingerea propunerii de clasare a Ansamblului sistem de circulaţie - şos. Bucureşti-Ploieşti, şos Kiseleff, Bd. Aviatorilor, Bd. Constantin Prezan", se arată într-un comunicat de presă trimis de Ministerul Culturii.

"Decizia ministrului Culturii este lipsita de orice argument ştiintific"

Preşedintele OAR Bucureşti, Mircea Ochinciuc, s-a arătat revoltat de decizia Ministerului Culturii.

"Sunt revoltat ca Ministerul Culturii a trimis Filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor o scrisoare prin care ne anunţă că a decis ca ansamblul celor trei bulevarde din Nordul Capitalei - bd. Aviatorilor, Prezan şi Kiseleff - să nu capete statutul de monument istoric, lucru pe care noi l-am cerut şi argumentat cu un foarte serios studiu istoric, încă din octombrie 2010. Fac precizarea că în şedinţa Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care a avut loc pe 30 noiembrie, la Ministerul Culturii, am prezentat personal, în detaliu, motivele pentru care acest ansamblu urbanistic de excepţie, cu care multe capitale s-ar putea mândri, trebuie să devină monument istoric. Intervenţia mea a fost contracarată de primarul general al Capitalei care a susţinut amplasarea a două pasaje rutiere subterane pe bd Kiseleff şi Aviatorilor. Aceste pasaje vor mari accesibilitatea şi viteza de deplasare a automobilelor către centrul Bucureştiului, însă cu preţul distrugerii unor ample zone verzi, de promenada şi de socializare din aceste bulevarde, care îi dau o valoare urbanistică şi arhitecturală de necontestat. Decizia ministrului Culturii este lipsita de orice argument ştiintific şi mă conduce la concluzia ca Ministerul Culturii nu protejează, aşa cum s-ar cuveni, valorile şi patrimoniul acestui oraş", a declarat Mircea Ochinciuc pentru HotNews.

Cum vor arăta cele două pasaje subterane

Potrivit proiectelor prezentate de arhitectul Dorin Ştefan, miercuri, în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, cele două pasaje vor avea următorul traseu:

- pasajul de pe bd. Aviatorilor va intra în subteran după statuia Aviatorilor, în dreptul ministerului Afacerilor Externe, va trece pe sub Piaţa Charles de Gaulle şi va ieşi la suprafaţă înainte de Ambasada Chinei. Per total, pasajul va avea circa 800 de metri, iar rampele de coborârea vor avea circa 130 de metri.

- pasajul de la Piaţa Presei Libere va avea formă de Y şi o lungime de circa 700 de metri. Va intra în subteran pe DN1, după Fântana Miorita, va trece pe sub Piaţa Presei unde se va bifurca, un tunel ieşind pe Bd. Kiseleff, lângă Ştrandul Tineretului, iar celalalt tunel pe Bd. Expoziţiei. Pe sensul Kiseleff-DN1 nu se va putea intra în pasaj.

Arhitecţii Dan Marin şi Casandra Roşu, membri în CTUAT, au declarat ca sunt împotriva celor două proiecte deoarece susţin că vor mutila cele două bulevarde.

De ce ar fi trebuit să devina ansamblul celor trei bulevarde, monument istoric

Arhitectul care a realizat studiul istoric care a stat la baza cererii de clasare iniţiata de OAR Bucureşti, Nicolae Lascu, a concluzionat în studiul s[u:
"Sistemul de circulaţii urbane compus din şoseaua G-ral Pavel Dimitrievici Kiseleff şi continuarea acesteia cu şoseaua Bucureşti-Ploieşti până la podul peste lacul Herăstrău, bulevardul Aviatorilor şi bulevardul Mareşal Constantin Prezan are:
valoarea de vechime - mare;
valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică - foarte mare;
valoarea de frecvenţă, raritate şi unicitate - excepţională;
valoarea memorial simbolică - mare.
În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2260/18.07.2008, obiectul prezentului studiu - sistemul de circulaţii urbane din nordul Bucureştiului - întruneşte calificativele valorice care justifică propunerea clasării ca monument istoric grupa A".