Gara Obor (Galerie FOTO)
Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța.
Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.
Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.
Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.
Filaret, prima uzină electrică comunală a Bucureștilor
Tipografia "Cartea Românească" – 13 Decembrie (Galerie FOTO)
Tipografia "Cartea Românească" a fost construită la 1919 și a funcționat ulterior ca depozit de carte până în 2003 când activitatea sa a fost întreruptă și imobilul a fost vândut.
Ansamblul conținea: corpul principal al tipografiei - clădire P+2 în forma de "U" cu structură metalică și din beton armat și fațadele decorate cu rezalituri din cărămidă aparentă; un corp administrativ - clădire P+2 independentă cu arhitectură eclectică de influență franceză și finisaje în cărămidă aparentă; diverse anexe fără valoare arhitecturală.
Halele Centrale Obor (Galerie FOTO)
Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.
Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.
La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.
Palatul și fabrica de bere Bragadiru (Galerie FOTO)
Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir.
Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.
Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc.
Patrimoniul industrial al Capitalei, lăsat la mila timpului
Patrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.
Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.
În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.
Situaţia actuală a patrimoniului din București: un dezastru anunţat
În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust
În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.
În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.
Bătaie de joc la Pinacoteca București. Tablouri de mare VALOARE sunt aproape distruse sau SUBSTITUITE
Între zidurile muzeelor uitate ale Bucureștiului s-a petrecut și se petrece, în fiecare zi, o crimă culturală cu caracter penal. Sute de picturi centenare din Pinacoteca Bucureștiului, în valoare de zeci de milioane de euro, au fost distruse sau grav deteriorate, scrie EVZ.ro.Citeşte mai mult ...
BBC laudă Centrul Vechi din Bucureşti
Centrul Vechi din Bucureşti şi atracţiile pe care această zonă din Capitală le oferă turiştilor români şi străini sunt promovate într-un editorial elogiativ, publicat în secţiunea "Travel" de pe site-ul grupului britanic BBC. Monument istoric cu o vechime de peste 100 de ani, demolat pe ascuns de Primăria Capitalei
Primăria Capitalei continuă trendul demolărilor de weekend inițiat de rechinii imobiliari. Casa din Piața Haralambie Botescu nr.18 a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic și avea elemente decorative de influență orientală. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrările la Diametrala Buzești-Berzei-Uranus.
Cladiri ruinate din jurul Bucurestiului
Conacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.
Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.
Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.
Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.
Cladiri ruinate din jurul Bucurestiului
Conacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.
Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.
Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.
Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.
Nou aviz de demolare pentru clădirile interbelice de pe Șoseaua Kiseleff nr. 45
Direcția de Cultură a Municipiului București a dat, în luna octombrie, un nou aviz pentru demolarea celor două clădiri interbelice de pe Șoseaua Kiseleff nr. 45, pe al căror teren se află o copie în miniatură a grădinilor din Versailles, scrie Hotnews.
Următorul pas este obținerea autorizației de demolare.
Imobilele au mai fost în pericol să fie demolate când proprietara lor - avocata Lucia Cherecheș a obligat Primăria sectorului 1 să emită autorizația de demolare pe 15 februarie 2011.
Autorizația de demolare a fost anulată în instanță în vara anului 2012, la solicitarea Asociației Salvați Bucureștiul, printr-o sențință definitivă și irevocabilă.
Lucia Cherecheș intenționează ca în locul celor două case interbelice să construiască 5 blocuri de 5 etaje.
Primăria Capitalei, obligată să demoleze Cathedral Plaza
Judecătorii Tribunalului Dâmbovița au decis, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, că Primăria Municipiului București trebuie să demoleze Cathedral Plaza, pentru că aceasta a fost ridicată fără autorizație legală de construcție.
Termenul prevăzut de lege pentru punerea în aplicare a deciziei este de 30 de zile, timp în care trebuie emisă autorizația de demolare.
În decizia Instanței din Dâmbovița se precizează că se "dispune obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor administrative de aducere a terenului în situația anterioară emiterii autorizației, în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecție a Catedralei Sf. Iosif."
În cazul de față, "pârâtul” este Primăria Municipiului București.
