Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa a fost făcută de Institulul "Elie Wiesel", a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel".

Acesta a explicat că Institutul a căutat altă locație după ce Consiliul General al Municipiului București nu a dat în administrare, în acest scop, imobilul de pe Str. Lipscani nr. 18-20.

Alexandru Florian spune că Institutul a renunțat la proiectul de a amenaja muzeul în clădirea de pe strada Lipscani.

"Ne-am orientat după ce am avut o consultare cu coordonatorii noștri de la Secretariatul General al Guvernului, fiind un proiect guvernamental, să găsim o disponibilitate pe domeniul public al statului, deci o proprietate asupra căreia Guvernul României se poate pronunța. Am observat că la Muzeul Antipa există o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizați din punct de vedere instituțional, de când este acest muzeu, și am întrebat la Ministerul Culturii, am avut o discuție cu ministrul Culturii și ni s-a spus că nu există un proiect imediat de dezvoltare muzeală acolo sau instituțională. Când am făcut propunerea am plecat de la cel puțin două considerente: situarea în zonă, sunt deja 3 muzee și dacă s-ar mai adăuga unul public, tot al statului, un muzeu național, s-ar întregi, s-ar diversifica zona, s-ar face un mini cartier muzeal acolo, care ar atrage public pentru toate muzeele, deci ar crește potențialul", a declarat Alexandru Florian pentru HotNews.ro.

Acesta spune că se poate construi acolo, chiar dacă este zonă protejată, iar în ceea ce privește spațiul verde, acesta poate fi amenajat în altă parte.

"Este adevărat că zona este protejată, cum a spus dl. director de la Antipa, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo, se poate construi, dar numai cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. (...) Este adevărat că este verde, pe pământ crește ceva, dar nu era un spațiu public. Un muzeu nu poți să faci oriunde, trebuie să existe anumite caracteristici, să atragă public. Am făcut această solicitare, se evaluează guvernamental, nu noi decidem. (...) Este o curte care are cam 10.000 de mp și este nefolosită. Se mai poate construi încă o instituție muzeală. Spațiul verde se poate construi în altă parte. Atunci nu mai construim nimic", a mai explicat Alexandru Florian.

Muzeul Antipa se opune înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a înaintat luni un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.

Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul "Antipa", instituţia muzeală a primit, din partea autorităţii finanţatoare - Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale -, solicitarea de a răspunde unei adrese venite dinspre Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul muzeului în vederea realizării unei alte construcţii.

"De asemenea, anterior primirii acestei adrese, managerul Muzeului, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul "Antipa" îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte. Muzeul îşi manifestă regretul pentru această situaţie de confuzie, de care nu se face vinovat, şi îşi reafirmă intenţia păstrării integrităţii parcului istoric", precizează sursa citată.

Argumentele care îndreptăţesc refuzul instituţiei muzeale sunt legate de: calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, apartenenţa la o zonă construită protejată; importanţa spaţiului verde din incinta instituţiei, nevoia de spaţiu pentru activităţile muzeului.

Potrivit sursei citate, "datorită dezvoltării patrimoniului şi diversificării activităţilor din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecţiile în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere".

În opinia conducerii instituţiei, extinderea muzeului va asigura depozitarea colecţiilor în condiţii optime de climat şi securitate; dezvoltarea colecţiilor în spaţiile nou construite, inclusiv oferirea de spaţiu temporar sau permanent pentru colecţii aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din ţară; organizarea optimă a programelor cultural-educaţionale şi de valorificare a patrimoniului (expoziţii temporare etc.); creşterea substanţială a numărului de vizitatori, prin folosirea spaţiilor expoziţionale nou create, ceea ce ar creşte sustenabilitatea financiară a muzeului, şi dezvoltarea activităţii curatoriale şi de cercetare a patrimoniului în spaţiile eliberate în vechea clădire a muzeului.

Aceasta spune că păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este unul dintre cele mai vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară.

Arhitecții explică de ce Muzeul Holocaustului nu are ce căuta în curtea lui Antipa

Reprezentantii Antipa au contactat Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, care, prin Centrul sau de Cercetare, Expertiza si Cosultanta, a luat parte la elaborarea planului urbanistic zonal si a planului de reglementari al zonei protejate in care se afla Muzeul Antipa.

Într-un răspuns semnat de prof. dr. arh. Dan Marin, șef de proiect pentru PUZ Zone construite protejate din București, se arată că nici arhitectural, nici urbanistic și în niciun caz legal Muzeul Holocaustului nu poate fi construit în zona dorită de Institulul "Elie Wiesel".

"Muzeul National de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român sunt legate nu numai de proximitatea și de misiunea lor culturala, ci și de o alta caracteristică comună: au fost construite urmând un același model de factură romantică, ca edificii amplasate în interiorul unor mari spații plantate.

"Împreună, ele fac parte din scenariul urbanistic mai amplu al zonei de parcuri din nordul Bucureștiului, care s-a constituit în timp, începând cu amenajarea în anii 1840 a Șoselei și Grădinii Kiseleff, continuând cu trasarea Șoselei Jianu (astăzi Bulevardul Aviatorilor) și terminând cu amenajarea Parcului Național și a Muzeului Satului în primele decenii ale secolului XX.

"Din aceste motive, întreaga zona construită protejată a fost caracterizată în regulament drept un 'parc istoric semnificativ; martor al structurii și imaginii Bucureștiului'", arată expertul într-un comunicat.

El insistă pe faptul că, prin statutul dobândit, zona trebuie prezervata, iar orice intervenție permisă acolo trebuie făcută pentru a proteja și potența în special spațiul verde, în niciun caz a-l distruge prin construcția unei alte clădiri.

Însă șeful Institulului "Elie Wiesel" susține că densitatea redusă a constructiilor și plantația masivă din zonă definesc valoarea acestui "parc referință al orașului".

Referitor la comunicarea făcută de Antipa, directorul Institutului "Elie Wiesel" a declarat pentru News.ro că "este o altă părere a unui domn, nu este o instituție abilitată să facă evaluare".

Guvernul vrea înființarea muzeului "în cel mai scurt timp posibil"

Premierul Viorica Dăncilă a precizat, conform Ziare.com, că exista două variante pentru înființarea Muzeului Holocaustului - o hotărare de guvern, respectiv o inițiativă legislativă.

"Acest lucru este chiar în programul de guvernare, vrem să înființăm Muzeul Holocaustului, am avut discuții referitoare la acest aspect. Sunt două variante la ora actuala: una este o hotărâre de guvern, a doua este o inițiativa legislativă. Eu cred că trebuie să avem amandouă variantele în prim plan și vom da o hotărare de guvern și, bineînteles, propunerea legislativă din Parlament, pe care o vom susține.

"Deci eu cred că este un lucru pe care l-am promis și pe care trebuie să-l ducem la bun sfârșit. Locația este o locație identificată, într-adevăr, lângă Muzeul Antipa, vom vedea dacă acea locație este cea mai bună. Dacă este o locație bună, acolo vom înființa Muzeul Holocaustului", a susținut Viorica Dăncilă.

Aceasta a punctat faptul că are cunoștintă că există opinii diferite legate de locul unde să fie realizat Muzeul Holocaustului, subliniind că importantă este înființarea acestuia "în cel mai scurt timp posibil".