De asemenea, alte modificări vizează desființarea spațiului pentru câini, dar și creșterea suprafeței aleilor. O altă propunere controversată este pavarea peluzei de pe axul parcului.
Primăria Capitalei nu a pus proiectul în dezbatere publică așa cum ar fi fost firesc, fiind vorba de unul dintre cele mai importante parcuri din București.
Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că numărul de spații comerciale nu crește, deși planșele îi contrazic, și confirmă că vor tăia circa 60 de arbori, despre care spun că sunt bolnavi.
"În cadrul parcului se vor face desființări ale următoarelor obiecte în vederea eliberării parcului și a elementelor de mare valoare de elementele parazitare care imprimă o imagine dezolantă și improprie: împrejmuiri parazitare și inestetice în total dezacord cu statutul de monument al parcului, grupurile sanitare ecologice, chioșcuri, automate și echipamente de divertisment, chioșcuri diverse, locurile de joacă cu amplasamente improprii în cadrul compoziției parcului, țarcul de câini, rampă de gunoi cu amplasament impropriu în cadrul compoziției parcului, obiecte de mobilier urban și decor distruse și/sau cu aspect disonant față de specificul parcului. Se vor reamplasa chioșcurile cu aparență "1900" pe noile amplasamente prevăzute prin propunerea de intervenție cu racordare la utilități. Se va completa numărul de chioșcuri cu aparență "1900" conform propunerii. Toaletele publice se vor amenaja în cadrul clădirilor reabilitate construite pentru această utilizare. Locurile de joacă și de sport se vor reamplasa conform propunerii", se arată în proiectul obținut de HotNews.ro.
Spații comerciale după reamenajare
"Nu există spații comerciale noi. Nu sunt 11, sunt cel puțin 24. Cele propuse sunt mai puține decât există. Cele vechi dispar. Cele noi sunt reorganizate. Acest parc are niște chioșcuri istorice care în acest moment sunt parazitate cu tot felul de anexe și care nu arată cum arătau chioșcurile la acel moment. Nu au apărut în ultimii 20 de ani ci până în anii '90. Tăiem în mod curent copaci. Nu se va tăia niciun copac sănătos. Se vor tăia doar copaci bolnavi, parazitari și nu pentru a amplasa altceva în loc. Planșa care a apărut pe internet este un fakenews. În momentul de față avem 60 de arbori în declin biologic fiind în decurs de avizare defrișarea lor. Este un adevăr. După faza studiului de fezabilitate se va identifica fiecare copac, se face o fișă, ajunge proiectul la Agenția de Mediu, există o direcție din Primărie care avizează fiecare arbore care va fi tăiat, nu se pune problema să defrișăm așa", a declarat directorul ALPAB, Marius Albişor, în cadrul unei conferințe ținute joi în Parcul Cișmigiu.
În legătură cu pavarea peluzei de pe axul central al parcului. "Nu este pavaj, pe proiect scrie pietriș păsat. Este o alee în mijlocul peluzei. Asta a fost propunerea proiectantului", a mai spus Marius Albişor.
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că nu se vor face defrișări.
"Dacă cineva are de gând să facă defrişări, pleacă acasă. Oricum nu se va face aşa ceva cu acordul meu. Sunt unul dintre oamenii care a militat şi în Parlamentul României, ca senator, să nu se taie niciun copac de niciunde. Cu atât mai puţin aş fi de acord să facă ceea ce spuneţi dumneavoastră: defrişări masive, să intrăm cu buldozere, să nu mai intre nimeni în zonă. Creaţi o atmosferă de apocalipsă pentru un proiect atât de necesar, în legătură cu care noi avem discuţii destul de avansate să putem să intrăm pe fonduri europene. Este vorba de 10 milioane de euro şi avem şanse şi ne vom înscrie imediat la primul anunţ de fond şi nu vom sta degeaba", a declarat Gabriela Firea.
Citește mai multe despre proiectul de reamenajare pe HotNew.ro.
Parcul Cișmigiu, cel mai vechi din București
Amplasat chiar în centrul Bucureştiului, parcul este unul destul de mic, însă foarte elegant.
Aleile înguste par să păstreze o parte din frumuseţea şi eleganţa Bucureştiului de altădată.
Deşi o mulţime de oameni trec zi de pe aici, puţini sunt cei care ştiu că Cişmigiu este cel mai vechi parc din Bucureşti, fiind inaugurat în 1854.
Povestea parcului a început în 1780, atunci când Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, i-a poruncit "Marelui Cişmigiu", adică şefului lucrărilor peste cişmelele oraşului, să construiască două cişmele în această zonă. Una dintre acele cişmele a fost aşezată înspre strada Ştirbei Vodă, pe locul grădinii de astăzi.
În apropierea acestei cişmele şi-a construit o casă "Marele Cişmigiu". Inaugurarea oficială a Grădinii Cişmigiu a avut loc în anul 1854, mult mai târziu.
Pentru realizarea grădinii, au fost aduşi circa 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena. În 1882, Cişmigiul a fost iluminat electric.
