Polițiștii de la Direcția de Investigații Criminale s-au autosesizat în acest caz în urma control făcut împreună cu reprezentanți ai Direcției pentru Cultură, Culte sș Patrimoniul Cultural a Municipiului București, la biserica monument istoric de clasa A, de valoare națională și universală, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, a anunțat, duminică, Poliția Română.

Anchetatorii au constatat că în biserică au fost executate lucrări neautorizate, fiind montate două centrale termice, cu sprijinirea pe perete a conductelor, precum și trei aparate de aer condiționat, pentru care a fost perforată zona ferestrelor, pentru traversarea conductelor. Aceste operțiuni au cauzat distrugerea picturii murale de pe pereții interior, în zonele în care au fost amplasate echipamentele.

Polițiștii, sub supravegherea Parchetului Judecatoriei Sectorului 2 București, fac cercetari pentru infracțiunile de distrugere și executarea de lucrări fără autorizație de construire sau de desființare, ori cu nerespectarea prevederilor legale, a precizat sursa citată.

Potrivit prevederilor legale, executarea unor lucrări fără autorizație de construcție sau de desființare constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.

Lucrările de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcții reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor.

Lăcaşul este tipic pentru arhitectura româneas­că din secolul al XVIII-lea. La exterior este împărţit în două registre de un brâu de piatră. Registrul inferior prezintă arcade în acoladă, iar pe cel superior sunt pictate medalioane cu chi­puri de sfinţi şi prooroci. Pe faţada de vest, în trei cadrane pătratice, apar cele trei sfinte care ocrotesc biserica: Sfânta Ana, Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfânta Muceniţă Paraschevi. Lateral, de o parte şi de alta, sunt două medalioane înfăţişându-i pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Medalioanele pătrate sunt un ele­ment rar in arhitectura bisericească. Pictura, în mare parte, este originală, datând din 1763.

Pictura în frescă are o deosebită valoare artistică şi se înscrie în stilul bizantin din a doua jumăta­te a secolului al XVIII-lea în Muntenia.

Biserica Batiştei a fost ridicată în plină epocă fanariotă, de aceea elementele decorative din Orient au influenţat şi au oferit o notă exotică, cu ornamentaţie uneori deosebit de abundentă.

Zugravul din 1763, autor necunoscut, a fost indiscutabil un meşter talentat, care a introdus elemente personale în redarea scenelor şi a chi­purilor, reuşind să creeze portrete remarcabile de sfinţi, atât ca expresie cât şi prin bogăţia de culori şi nuanţe întrebuinţate.

Nu se cunoaşte autorul picturii. Se presupune că a fost un ucenic al lui Pârvu Mutu. Frescele originale din anul 1764 au fost acoperite, la restaurarea din 1883, cu pictură în ulei.

La restaurarea din anul 1940, pictorul Ioan Mihail a curățat pictura în ulei revenind la cea originală.

După anul 1989 biserica a fost restaurată integral – structură de rezistenţă şi pictură. Pictura bisericii a început a fi restaurată de cunoscutul prictor Viorel Grimalschi și a fost finalizată de Gabriela Bilțiu. Lucrările s-au încheiat în anul 1999, iar în anul 2002 biserica a fost resfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist.