"În această clădire se afla în anii unirii Ţărilor Române Hotelul Concordia, unde în seara de 23 ianuarie 1859 s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, de către fruntaşii Partidei Naţionale, ca domn al Ţării Româneşti", stă scris pe o piatră memorială ataşată pe una dintre cele mai deteriorate imobile din Centrul Istoric al Capitalei.
În anii când se desăvârșea Unirea Țărilor Române, pe strada Nemțească(din 1878, strada Smârdan), la Hotelul Concordia veneau cele mai importante figure politice ale acelui timp. Aici, la Concordia, se întâlneau adesea Ion Bratianu, C.A. Rosetti, frații Golescu, Vasile Boerescu, Barbu Știrbey, Gheorghe Bibescu.
Erau barbații politici cei mai de seama ai momentului, care hotărâseră, prin voința și viziunea lor moderna, un act determinant pentru devenirea europeană a României: alegerea și în Țara Românească a domnului statornicit în Moldova, Alexandru Ioan Cuza.
În noaptea de 23 ianuarie 1859, până în dimineata lui 24 ianuarie, în apartamentul nr. 5 din Hotel Concordia s-a hotărat, după lungi dezbateri susținerea lui Alexandru Ioan Cuza, în care liberalii lui Ion Bratianu și C.A. Rosetti au facut să triumfe varianta uninonistă.
Potrivit istoricilor, Hotelul Concordia a fost construit în a doua jumătate a secolului 19, adică în 1852, şi avea 90 de camere.
Preţul unei camere varia între 3 şi 8 franci pe zi, în funcţie de confort. Hotelul avea restaurant şi sală de cafenea şi biliard. Restaurantul servea specialităţi româneşti, franţuzeşti, nemţeşti şi italieneşti. Muşteriii erau aleşi din rândul negustorilor din zona Lipscani. Hotelul Concordia a trecut de-a lungul anilor prin două mari incendii. Unul în 1884, şi altul prin 1901. Clădirea a fost renovată şi luată în antrepriză de un anume Ghiţă Pascu, de la "Cafe de France", iar restaurantul din curtea hotelului a fost transformat ulterior într-o cafenea administrată de Kalman Zalmanovici.
Imobilul a funcţionat ca hotel până după al Doilea Război Mondial. iar în timpul comunismului a fost administrat de ICRAL şi repartizat, potrivit legilor de atunci, oamenilor muncii.
Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2025.
