“Academia de Studii Economice din București a inaugurat marți, 28 iulie a.c., Șantierul din Piața Romană nr. 7 pentru continuarea lucrărilor de Consolidare, Restaurare şi Extindere la construcția existentă (Corp C1) S+P+1E+M, care va avea regim de înălțime S+P+1E+M, cu un corp nou (C2) în regim de înălțime 3S+P+7E. Proiectantul general este SC Graphic Studio srl, București (șef proiect – lector doctor Remus Artenie Hârşan – arhitect), iar Antreprenorul General este SC Palex srl, București. Valoarea contractului de construire este de 23.320.380 lei (fără TVA), iar termenul de realizare este de 24 de luni. Suprafața totală desfașurată va fi de 6500 m2, dintre care 4600 m2 constituie suprafața utilă”, se arată în comunicatul ASE.
Reprezentanții instituției dau asigurări că lucrările de consolidare şi restaurare ale clădirii Nanu-Muscel, care este monument istoric, vor fi realizate de către experți atestați în restaurarea monumentelor istorice.
“Clădirea restaurată va avea acces public din Piața Romană şi va fi un spațiu destinat culturii, care va găzdui Muzeul ASE, Galeria de Artă Cecilia Cutescu-Stork (deschisă din anul 2007 la etajele 1 şi 2 ale Clădirii Ion N. Angelescu) şi spații pentru activități cultural-artistice. Având în vedere valoarea şi destinația acesteia, ASE intenționează să includă clădirea în circuitul obiectivelor culturale ale Capitalei”, se arată în comunicatul ASE.
În ceea ce privește clădirea de 7 etaje ce se va ridica în spate, arhitectul Remus Hârşan a oferit mai multe detalii.
“Clădirea va fi ca un ecran neutru, realizat din sticlă cu inserții metalice. Acest tip de fațadă este folosită des la muzee. Imobilul se va alinia la cornișa și la calcanul clădirii ASE. Nu va fi mai înalt decât acesta și va ieși în consolă peste casa Nanu-Muscel”, a explicat arhitectul.
”Prin proiect a fost propusă o fațadă specială din sticlă cu inserție metalică, folosită în varianta cu plasă de cupru de către David Chipperfield la realizarea Des Moines Public Library – SUA”, spune arhitectul Remus Hârşan.
Conform arhitectului, proiectul celor două clădiri mai prevede:
- reluarea integrală a parcajelor auto în cele 3 subsoluri; astfel se conturează un pasaj pietonal între Piața Romană și str. Cihoschi;
- atât casa veche cât și parterul extinderii devin spații publice: muzeu, zonă expunere, cafetaria, bar cu acces public;
- realizarea unor terase urbane în cascadă: o terasă discretă la etajul 4 și una amplă, activă – cu o eventuală posibilitate de acces direct – cu vedere spre Piața Romană și B-dul Dacia peste ultimul nivel;
- realizarea unei “imagini nocturne”; în acest sens casa veche va beneficia de un iluminat special care să pună în valoare elementele arhitecturale de valoare, iar fațada-ecran va contribui cu un iluminat ambiental sensibil și discret;
- înscrierea în caracterul “fragmentat” al pieței; au fost analizate discontinuitățile stilistice și volumetrice care caracterizează Piața Romană; in acest sens accentul pe care proiectul îl aduce în piață devine interesant; masivitatea extinderii nu este observată de nicăieri deoarece corpul nou este perceput mereu în mod dinamic, perspectiva modificând constant imaginea în funcție de parcursul pietonal;
- realizarea unei structuri spectaculoase care să pună în evidență casa veche ca “obiect”; astfel extinderea folosește o structură metalică specială – de altfel perceptibilă prin transparența diafană a sticlei cu inserție metalică
- un “pod” de mare deschidere care acoperă parțial (diagonal) casa veche; structura a fost proiectată de către Popp și Asociații (nu trebuie ignorată contribuția inginerilor de structuri la clasarea unor monumente de arhitectură, uneori clasarea făcându-se tocmai datorită structurii);
“Construcția cea nouă are că destinație spații de birouri si laboratoare de cercetare, inovare si dezvoltare, Academia de Studii Economice din București fiind deficitara din acest punct de vedere. Construcția va avea in subsol un garaj pe trei niveluri cu 50 de locuri de parcare pentru cadrele didactice ale universității. Întrucât ASE are acum peste 22 mii de studenți si peste 830 de cadre didactice, crearea acestor spații suplimentare va permite desfășurarea activităților didactice in condiții optime. In completarea investiției, pentru dotarea construcției cu logistică necesara universitatea intenționează sa acceseze fonduri europene nerambursabile”, susțin reprezentanții ASE.
Primăria Capitalei a autorizat în iulie acest proiect. Remus Hârşan spune că aceasta este o autorizație pentru finalizarea lucrărilor.
“Prima autorizare pe acest proiect a avut loc în 2007, atunci erau alți proprietari. Această autorizație a expirat, iar în 2012 s-a emis una nouă. În baza acesteia lucrările au început în mai 2013, având o valabilitate de doi ani. În luna martie a acestui an am cerut prelungirea acesteia, iar legislația prevede emiterea unei autorizații pentru finalizarea lucrărilor. Nu am luat alt aviz de la Ministerul Culturii deoarece există avizele vechi. Nu s-a schimbat cu nimic situația prin faptul că imobilul a devenit monument istoric”, a declarat arhitectul.
ASE a cumparat clădirea cu suma de 3,8 milioane de euro
ASE a cumpărat clădirea din Piaţa Romană nr. 7, în 2012, cu suma de 3,8 milioane de euro de la firma Proconces Ro, aflată în insolventţă la momentul tranzacţiei. În 2013, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru restaurarea şi extinderea clădirii, alocând pentru proiect circa 40 milioane lei.
Pentru edificarea acestui proiect exista o autorizaţie de construire emisă de Primăria Capitalei în 2012 pentru vechiul proprietar, iar casa a fost cumpărată împreună cu proiectul autorizat, susţine rectorul ASE, Pavel Năstase.
În 2014, ASE-ul a scos la licitaţie contractul pentru execuţia lucrărilor. Pe 26 mai 2015, contractul a fost atribuit firmei PALEX CONSTRUCŢII INSTALATII S.R.L. pentru suma de 23,32 milioane de lei fără TVA.
Casa din Piaţa Romană nr. 7, denumita Casa Nanu-Muscel, a aparţinut profesorului dr. Ion Nanu-Muscel (1862-1938) şi soţiei sale Ana, născută Staicovici, scrie arhitecta Silvia Colfescu pe blogul său.
"Casa a aparţinut Academiei Comerciale, fiind donată în 1940 de vaduva Nanu-Muscel pentru a adăposti profesori pensionari ai Şcolii şi studenţi. După care a ajuns în proprietate privată. Iniţial cu două corpuri, casa a rămas numai cu corpul principal; cel auxiliar a fost demolat abuziv în 2007. Distinsul cuplu Nanu-Muscel şi-a construit casa prin 1890, în gustul vremii, un stil compozit, care înmanunchează elemente ale stilurilor Louis XV şi Louis XVI, în maniera arhitectului I. D. Berindey-fiul", scrie arhitecta Silvia Colfescu.
După demolarea corpului din spate al clădirii, au apărut informaţii în presă că va fi demolată şi casa Nanu-Muscel care la vremea respectivă nu era clasată ca monument istoric.
Dupa proteste din partea societăţii civile şi scandalul apărut în presă, în 2013, după ce a fost cumpărată de ASE, Ministerul Culturii a decis clasarea imobilului.
Iniţial, au apărut în presă şi declaraţii ale rectorului ASE că instituţia ar vrea să demoleze clădirea, daca este posibil. Acestea au fost apoi retrase, rectorul declarând în mai multe rânduri că îşi doreşte să restureze acest imobil.
Societatea civilă a solicitat ASE-ului o dezbatere publică privind proiectul, fiind vorba de o clădire nouă într-un loc emblematic pentru capitală.
"Pentru o abordare transparentă a acestui proiect de interes public, care afectează nu numai Academia de Ştiinte Economice, dar şi istoria şi patrimoniul arhitectural al Bucureştiului, solicităm conducerii ASE să facă publică autorizaţia de construire împreună cu toate avizele emise de Ministerul Culturii, de Ministerul Dezvoltării şi de Primăria Municipiului Bucureşti. De asemenea, organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect ar servi consolidării prestigiului intelectual şi moral al Academiei de Ştiinte Economice", a declarat Roxana Wring, preşedinta Asociaţiei Pro_Do_Mo pentru România Curată.
