Afişez elemetele după tag: patrimoniu


Casa în care Spiru Haret și-a petrecut ultimii ani din viață, devenită muzeu după moartea soției acestuia, a fost demolată parțial, informează HotNews
 
Imobilul fusese lăsat mai bine de zece ani în paragină, să se autodistrugă. Astfel, din imobilul vechi au mai rămas doar trei pereți, restul fiind demolat. 
 
Proprietarii, firma Invest Lux Construct, vor sa construiască, deasupra celor trei pereți și pe terenul rămas liber în spate, un bloc de 7 etaje. Proiectul a fost autorizat de Primăria Capitalei. 
 
Potrivit panoului de șantier, Primaria Capitalei a emis pe 24 decembrie 2012 autorizație de construire pentru consolidare, extindere, supraetajare modificari interioare și exteriore pentru clădirea veche, din care s-au mai păstrat trei pereți, peste aceasta și în spate urmând să se construiască o clădire cu subsol, parter și 7 etaje. 
 
Lucrările au început la sfârșitul anului trecut și se vor finaliza în decembrie 2014.
 

O casă de circa 100 de ani de pe strada Maria Rosetti nr. 4 din centrul Capitalei a fost vandalizată, în prezent având ferestrele scoase, informează HotNews
 
Imobilul se află în zona protejată Maria Rosetti - având grad de protecție maxim. Proprietarii doresc să demoleze această construcție și să ridice în loc un bloc cu 5 etaje, potrivit documentelor aflate pe site-ul Primăriei Capitalei.
 
Potrivit informațiilor transmise HotNews.ro de Primaria Capitalei, instituția nu a dat autorizație de demolare sau de construire pentru această adresă. 
 
Reabilitarea termică a clădirilor aflate în zonele protejate și din zona de protecție a clădirilor monument istoric s-ar putea face fără autorizație de construire, potrivit unui proiect inițiat de un grup de parlamentari PNL și PSD, citat de cei de la HotNews
 
Documentul mai arată că reabilitarea termică fără autorizație s-ar putea face chiar în cazul clădirilor monument istoric. 
 
Proiectul legislativ a fost respins de Senat la sfârșitul anului trecut, însă el a fost rediscutat în această săptămână de Comisia de Administrație de pe lângă Camera Deputaților. 
 
Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, susține că această lege, dacă va fi adoptată, va duce la distrugerea clădirilor de patrimoniu. 
 
Duminică, 27 Octombrie 2013 20:30

Monumente care sunt lăsate pradă timpului


După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.

Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.

Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.


UPDATE:
Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.

Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.

Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.

Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres. 

Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.

Sâmbătă, 31 August 2013 15:42

Gara Obor (Galerie FOTO)

Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța. 

Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.

Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.

Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.

Publicat în Patrimoniul industrial

Demolare cladire de patrimoniuÎn perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

 

În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

 

În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.

Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
 
Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
 
Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
 
Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
 
În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
Luni, 30 Iulie 2012 22:21

Aşa se face restaurarea?!

Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Imobilul, al cărui proprietar este municipalitatea, a stat în paragină zeci de ani, anul trecut fiind în pericol de colaps. 
 
Reprezentanţii Ministerului Culturii, promiteau la începutul lucrărilor că restaurare clădirii vechi va fi gata în doi ani, când ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. 
 
După finalizarea lucrărilor de restaurare, Primăria Capitalei va construi lângă han, o clădire nouă, care va adaposti o sală de spectacole, susţineau în martie cei de la Hotnews.

Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.

În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.

Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.

În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.

Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.

Pagina 8 din 9