Scurtă prezentare
Conacul Mavrocordat din localitatea Dângeni, judeţul Botoşani, a aparţinut familiei boiereşti Mavrocordat, cea care a dat Moldovei primul domnitor fanariot.
A fost construit în secolul al XIX-lea, fiind locuit de boierul Nicolae Mavrocordat, precum şi de urmaşul său, Ioan Gh.Mavrocordat.
Membrii familiei se retrăgeau aici vara pentru a se relaxa, mai ales că edificiul era înconjurat de o zonă împădurită, astăzi parc dendrologic cu arbori rari, protejaţi prin lege (Hotărărea nr. 5/ 1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).
Clădirea era remarcabilă datorită arhitecturii sale, cu ferestre ample, camere spaţioase şi elemente decorative impresionante.
În 1947, a fost confiscat de comunişti şi transformat în sediu CAP, iar camerele erau folosite ca depozit. Ulterior, a fost sediul I.A.S. Dângeni. După ce acesta din urmă a intrat în faliment, conacul a ajuns pe mâna unui lichidator judiciar, neinteresat de soarta conacului.
După 1990, a făcut obiectul unor litigii, fiind revendicat de urmaşii lui Ioan Gh. Mavrocordat (Şerban Alexandru Dimitriu, Maria Lalu, Ioan Mavrocordato, Rafael Alfons), care nu au reuşit să-l preia.
Deficienţe care periclitează valoarea patrimonială a monumentului
În prezent, conacul este o ruină, deşi este inclus pe lista monumentelor istorice (cod BT-II-m-01966).
A fost afectat de intemperiile vremii şi de acţiunea sătenilor care au furat uşile şi geamurile, iar o parte dintre copacii protejaţi de lege au fost tăiaţi. De asemenea, în 2014, a fost aproape distrus în totalitate de un incendiu provocat voluntar, însă autorul a rămas necunoscut. În plus, parcul din jur este neîngrijit, întărind locului aspectul dezolant.
Lipsa unei atitudini responsabile din partea autorităţilor va conduce la pierderea valorilor noastre istorice. Este important să ne protejăm monumentele istorice cu care România se poate compara, fără îndoială, cu cele bine cunoscute din Europa, care însă au fost reabilitate şi promovate corespunzător.
