La rădăcini de neam, în floare de salcâmi,
Sunt darul tău frumos, venit de la străbuni,
În Deltă, Transilvania, la Sarmisegetuza,
La Putna, Voroneţ, Cozia sau Săpânţa,
Veac după veac, apus după apus,
Române să mă porţi mereu cu fruntea sus
Poartă-mă cu drag, să fii frumos şi tu
Aşa cum ştii că-mi este sufletu’,
Şi nu uita, atunci când ţi-este dor,
Că-ntr-o lume a tuturor
Sunt simbol nemuritor!
Cu drag,
IA