PREZENTARE

Mărţişorul reprezintă un vechi obicei având caracter lunar şi feminin, răspândit în România, dar şi în alte ţări din sud-estul Europei. Şnurul, împletit din fir alb şi roşu, este dăruit persoanelor de sex feminin, dar în anumite zone din Moldova şi Transilvania, este oferit şi bărbaţilor. Mărţişoarele primite sunt purtate în cursul lunii martie la mâna stângă sau sunt prinse în piept, apoi se atârnă de ramura înmugurită a unui pom roditor. Dacă pomul nu rodeşte în acel an, este semn rău. În Transilvania, oamenii atârnă mărţişoarele de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice, considerând că alungă astfel spiritele rele.

SIMBOLISTICA MĂRŢIŞORULUI

Mărţişorul tradiţional era o amuletă (bănuţ de aur sau argint) prin care trece şnurul împletit din fir alb şi roşu. Culoarea albă reprezintă puritatea, iar culoarea roşie simbolizează vitalitatea. În credinţa populară, mărţişorul are o funcţie magică (de protecţie) şi una afectivă (bucuria sosirii primăverii şi transmiterea afecţiunii odată cu oferirea mărţişorului persoanelor dragi).

ORIGINILE SĂRBĂTORII

Nu există date certe privind originea sărbătorii mărţişorului, dar unii etnologi consideră că a apărut încă din vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi de primăvară. Alţii sunt de părere că sărbătoarea mărţişorului a apărut în urmă cu mai bine de 8.000 de ani pe teritoriul românesc, răspândindu-se ulterior spre Bulgaria şi Grecia.

La români, mărţişorul este corelat cu personajul mitologic Dochia, a cărei zi era sărbătorită pe 1 martie. Potrivit legendei, şnurul ar fi fost tors de Dochia în timp ce urca la munte cu oile şi este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară.

Astăzi, varietatea amuletelor atârnate de şnurul colorat este impresionantă. Confecţionate din materiale precum lemn, piatră, sticlă sau ceramică, mărţişorul păstrează farmecul şi simbolistica tradiţională, reprezentând, în acelaşi timp, un cadou deosebit datorită unicităţii lor.