SCURTĂ PREZENTARE
Conacul Rosetti Solescu, cunoscut şi sub denumirea de “Casa Elena Cuza”, a fost construit în anul 1827 de familia Rosetti Solescu (părinţii Elenei Cuza) în stil neoclasic, cu elemente specifice moldoveneşti. Aici şi-au petrecut copilăria Elena Cuza şi fraţii ei (printre care Theodor Rosetti - fost ministru al României, membru fondator al soicetăţii “Junimea”, membru de onoare al Academiei Române).
Acest simbol al burgheziei româneşti se află pe lista monumentelor istorice, având codul VS-II-a-A-06881.
Situat pe o poziţie pitorescă, la marginea localităţii Soleşti, edificiul este înconjurat de un parc în care există unele specii rare de arbori, iar în imediata apropiere a fost ctitorită (între 1859-1860) de către Ecaterina Rosetti, mama Elenei Cuza, o biserică. Lăcaşul de cult are obiecte preţioase: evanghelie argintată, cărţi vechi scrise cu litere chirilice, chivot de argint şi o dveră pluşată despre care se spune că ar fi fost donată de Elena Cuza. De altfel, aceasta a fost înmormântată în curtea bisericii.
Clădirea are 3 nivele care găzduiesc 15 camere, dispuse simetric în jurul unui hol central, în care se află o scară de lemn cu o balustradă sculptată.
Legenda spune că sub conac s-ar afla mai multe tuneluri prin care boierii fugeau în caz de pericol.
La data de 30.04.1844, a fost oficiată aici căsătoria religioasă dintre Elena Rosetti şi Alexandru Ioan Cuza, iar în anul 1949, clădirea a fost naţionalizată, fiind folosită ca sediu de şcoală sau al unor unităţi agricole (trustul I.A.S.Vaslui).
DEFICIENŢE CARE PERICLITEAZĂ VALOAREA PATRIMONIALĂ A MONUMENTULUI
Monumentul se află într-o avansată stare de degradare: zidurile fisurate şi parţial căzute, acoperişul distrus, plafoanele prăbuşite, iar pardoseala, tâmpăria şi sobele de teracotă au dispărut.
Din cauza birocraţiei, dar şi a indolenţei autorităţilor, monumentul nu a fost reconsolidat. Deşi în 1991, Ministerul Culturii a încercat să preia clădirea sub administraţia “Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice”, în vederea conservării-restaurării, birocraţia a împiedicat acest demers. De asemenea, lucrările de reabilitare nu s-au putut realiza deoarece imobilul nu se afla în proprietatea statului, iar în anul 2002, moştenitorii familiei Rosetti (Claudia Paulus-Amashaufer din Germania, Anne Christine Rosetti şi Stephane Rosetti-Solesco, ambele din Franţa) au revendicat imobilul. La momentul respectiv, acestea au solicitat statului român suma de 200.000 de dolari pentru vânzarea imobilului, dar autorităţile nu au dispus de fondurile necesare achiziţionării.
În 2015, clădirea a fost retrocedată, însă predarea clădirii nu s-a realizat până în prezent din cauza legislaţiei stufoase.
Conacul este o cronică vie a istoriei poporului român, iar reabilitarea acestuia ar atrage numeroşi turişti. Fără intervenţia rapidă a autorităţilor, conacul din Soleşti va rămâne doar o amintire.
