În locul imobilului ar urma să se construiască un bloc de cinci etaje, potrivit unui plan urbanistic aprobat de Consiliul General București.
Avizul de urbanism care stă la baza aprobării acestui plan este semnat de Adrian Bold, în 2007, pe vremea când acesta era arhitect șef.
Înainte de începerea demolării, proprietarul clădirii a dat un comunicat în care spune că are toate actele prevăzute de lege.
Firma susține că proiectul ce urmează a fi implementat prevede păstrarea fațadei, "în scopul menținerii valorii estetice pe care aceasta o aduce zonei".
"În cursul procedurii de obținere a avizului de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București, proiectul inițial care prevedea demolarea integrala a construcțiilor a fost modificat în acest sens, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice București", se explică în comunicatul de presă.
Asociația Salvați Bucureștiul susține că autorizația de desfiintare emisă de Primăria Capitalei este ilegală întrucât aceasta are un aviz de la Direcția de Cultură București și ar fi fost nevoie de unul de la Ministerul Culturii.
ONG-ul este de părere că situația ar fi putut fi evitată dacă Ministerul Culturii ar fi clasat imobilele ca monumente istorice, în baza studiului întocmit de Ordinul Arhitecților din România.
Ordinul Arhitecților din București a comandat reputatului profesor Nicolae Lascu un studiu, studiu care atestă că imobilele din str. Christian Tell nr. 16 și 18 au valoare de monumente istorice.
Ordinul Arhitecților din România a solicitat Ministerului Culturii includerea imobilelor în Lista Monumentelor Istorice, însă acest lucru nu s-a realizat.
"Procedura legală în această situație este ca Ministerul Culturii să pună studiile istorice în dezbaterea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, care să decidă prin vot asupra includerii sau nu a imobilelor în Lista Monumentelor Istorice. Secretarul de stat în Ministerul Culturii Radu Boroianu a blocat în mod abuziv aceasta procedură, fără să transmită, așa cum legea îl obligă, studiile istorice Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice", spun reprezentanții Asociației Salvați Bucureștiul.
Chiar dacă imobilele demolate nu aveau statutul de monument, ele fac parte din zona construită protejată Amzei, al cărui regulament prevede - zona rezidențial tradițional tipic - unicat la nivel internațional, cu un fond construit de valoare arhitecturală și ar fi trebuit protejate.
Pentru demolarea acestor imobile, reprezentanții ONG-ului susțin că vor înainta plângere penală împotriva:
- secretarului de stat Radu Boroianu;
- semnatarilor avizului de desființare emis de Direcția pentru Cultură, Marius Damian și Sergiu Luchian;
- Primarului General, arhitectului șef și celorlalți semnatari ai autorizației de desființare;
- Primarului Sectorului 1 și celorlalți semnatari ai avizului Primarului Sectorului 1.
Blocul de 5 etaje de pe terenul casei de pe str. Cristian Tell 16-16 A a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București prin Hotărârea 119/2009. Avizul de urbanism este semnat de fostul arhitect șef al Capitalei, Adrian Bold.
Prin hotărârea din 2009, indicatorii urbanistici au fost majorați astfel: înălțimea maximă de la 16 m la 22,5, Procentul de Ocupare al Terenului de la 65 la 67 la sută, iar Coeficientul de Utilizare al Terenului de la 2,5 la 3,9.
Elaboratorul PUZ-ului este arhitectul Mihnea Vasile Marcu.
Florin Bălțeanu, arhitect și reprezentant al Observatorului Urban al Uniunii Arhitecților a declarat pentru HotNews.ro că Planul Urbanistic a fost eliberat cu nerespectarea legii.
"Imobilul din str. Cristian Tell se afla la mai puțin de 100 m de un monument de grupă valorica A (valoare culturală națională sau internațională), Casa Mița Biciclista din str. Biserica Amzei 9. Un PUZ în zona de protecție a unui monument de grupa A, trebuie să aibă avizul Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, nu al Direcției de Cultură București. Același motiv, lipsa avizului corespunzător, a determinat recenta anulare în instanță, la solicitarea Salvați Bucureștiul, a autorizației de desființare a clădirilor din Șos. Kiseleff 45-45A", susține Florin Bălțeanu.
Casa de pe strada Cristian Tell nr 16-16A, denumită și vila dr. Patzelt a fost construită după 1890 după planurile arhitectului Oscar Benis, potrivit informațiilor de pe blogul arhitectei Silvia Colfescu.
"Construită după 1890, în stil academist de sorginte neoclasică, vila este situată într-o grădină de proporții destul de generoase. Îmbinarea fericită a volumelor, modul plin de armonie în care au fost concepute arhitectura și decorul clădirii fac din ea un frumos exemplu de locuire urbană civilizată. Pentru orice bucureștean, casa aceasta este un document prețios al identității locuitorului Capitalei, ce ne vorbește despre concetățenii care ne-au precedat ca despre niște oameni demni și iubitori de frumos. Adica exact contrariul a ceea ce se spune astăzi despre bucureșteni", spune aceasta.
Istoricul Andrei Pippidi, scrie, în unul din articolele sale că, în această casă ar fi locuit chiar Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang în diplomația românească, împreună cu frații săi, monseniorul Vladimir Ghika și fratele sau Alexandru Pictorul.
