Afişez elemetele după tag: monument

Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.

Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.

Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.

Construcția liniei Filaret-Giurgiu a fost concesionată la 13 septembrie 1865 societății engleze J.T. Barkley J. Staniforth. 

Lucrările la terasament au început în anul 1867. În 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, iar în 1869 a fost construită gara Filaret.

În ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

Construit în anii 1891-1892, după planurile arhitectului George Mandrea, pentru supravegherea și anunțarea apariției incendiilor în București, dar și pentru intervenții, dispunând inițial de un important rezervor de apă și de pompe de incendiu.

Într-o primă variantă a proiectului clădirea avea un aspect mai greoi cu ziduri masive pentru susținerea greutății rezervorului de apă de cca 720 m.c.

În versiunea realizată arhitectul a operat subțierea pereților rezultând 16 pilastri adosați care preiau sarcina rezervorului.

Denumită inițial Gara Târgoviștei, după vechea denumire a Căii Griviței (calea Târgovistei), construcția este inaugurată în 1872, odată cu intrarea în exploatare a liniei de cale ferată Roman-Galați-București-Pitești.

Lucrările executate de către concesiunea Stroussberg s-au desfășurat între 1868-1872, proiectul inițial suferind o serie de modificări. În 1888 Gara Târgoviștei devine Gara de Nord. 

Construcția Gării de Nord a fost executată între anii 1868-1872, fiind concepută în formă de „U", din două corpuri paralele, legate la capătul dinspre ateliere cu un alt corp perpendicular.

Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța. 

Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.

Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.

Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.

Tipografia "Cartea Românească" a fost construită la 1919 și a funcționat ulterior ca depozit de carte până în 2003 când activitatea sa a fost întreruptă și imobilul a fost vândut. 

Ansamblul conținea: corpul principal al tipografiei - clădire P+2 în forma de "U" cu structură metalică și din beton armat și fațadele decorate cu rezalituri din cărămidă aparentă; un corp administrativ - clădire P+2 independentă cu arhitectură eclectică de influență franceză și finisaje în cărămidă aparentă; diverse anexe fără valoare arhitecturală.

Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.

Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.

La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.

Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir. 

Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. 

În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.