Afişez elemetele după tag: monument

Încă din 2011, monumentele istorice buzoiene sunt distruse, neglijate ori pur şi simplu lăsate în paragină, totul cu acordul şi participarea şefului Direcţiei de Cultură Buzău, păstorită de protejatul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, preotul paroh Constantin Căţoi. 

Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, vrea să dea în 2016 circa 7,2 milioane lei pe statui, scrie Hotnews. 

Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.

Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.

Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.

Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.

Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.

Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

O altă clădire monument-istoric de șase etaje, situată pe Bd. Nicolae Bălcescu, la doi pași de Piața Universității, a devenit moloz cu acordul Municipalității.

Imobilul a început să fie demolat în luna iulie a acestui an, procesul efectuându-se în baza unei autorizații de „demolare în vederea reconstruirii” eliberată de Primăria Municipiului București, scrie b365.ro.

Clădirea a fost construită în 1940 și avea o înălțime de 6 etaje și o suprafață de circa 5.000 de metri pătrați.