Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

Ruinele primei academii din România, Academia Domnească, înființată de Constantin Brâncoveanu, au fost demolate ilegal, la sfârșitul lunii aprilie.

Asociația "Arhitectură. Restaurare. Arheologie" avertizează că ruinele Academiei Domnești erau incluse pe lista monumente istorice.

"Aceste așezăminte au reprezentat prima universitate a istoriei noastre, dar și actul fundamental al înființării învățământului în limba romană, fiind loc de întemeiere a colegiului de la Sf. Sava (în anul 1818). Prin lege, valoarea de monument istoric a fundațiilor ansamblului Sf. Sava a fost recunoscută prin introducerea ansamblului ruinelor în Lista Monumentelor Istorice (cod B-I-m-B-17893.01)", se arată în comunicatul asociației, remis Ziare.com.

Asociația mai semnalează că ruinele aduse la lumina de săpăturile arheologice din Piața Universității formează un ansamblu a cărui importantă și potențial de valorificare urbană ar fi oferit șansa de a înscrie capitala României printre orașele moderne ale Europei, însă odată cu dispariția lor, dispare și această șansă.

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a transmis vineri un comunicat intitulat “Teren de 5 hectare, cadou de la Primăria Capitalei pentru 'Bleu Ciel'”, în care atrage atenţia asupra unui contract prin care Primăria Municipiului Bucureşti "a făcut practic cadou o suprafaţă de 52.800 metri pătraţi din Parcul Tineretului".

Potrivit "Salvaţi Bucureştiul", contractul este încheiat între Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (APAB), structură a municipalitatii, şi firma Bleu Ciel.

Este un contract semnat la data de 29.04.2009, pe o durată de 25 de ani şi prevede construirea unui Aqua Parc.

ONG-ul a cerut deja în instanţă (există pe rolul Tribunalului Bucureşti dosarul 33719/3/2011) suspendarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) şi a autorizaţiei de construire.

“PUD-ul şi autorizaţia conţin numeroase ilegalităţi”, susţine Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei. 

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat în mai multe rânduri că lucrările la pasajul subteran de la Piață Charles de Gaulle vor începe în luna august, o dată cu lucrările la parcarea subterană din zonă.

Pentru pasajul subteran nu există însă un Plan Urbanistic Zonal, așa cum cere legea.

Mai multe lucrări ale Primăriei Capitalei sunt blocate în instanță din cauza absenței unei astfel de documentații de urbanism. Daunele rezultate sunt de milioane de euro.

Legea 50/2001 prevede foarte clar că, pentru autorizarea unor lucrări de infrastructură mari, este de nevoie de un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului București.

1. - Legea nr. 79 / 1993 pentru aderarea României la Convenția asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea și împiedicarea operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970.

2. - Legea nr. 149/1997 pentru ratificarea Convenției UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995.

3. - Legea nr. 182 / 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil – republicată, cu modificările și completările ulterioare.

4. - Legea nr. 311 / 2003 a muzeelor și colecțiilor publice – republicată, cu modificările ulterioare.

5. - Regulamentul (CE) nr. 116 / 2009 privind exportul bunurilor culturale.

6. - Regulamentul (CEE) Nr. 752 / 93 privind dispozițiile de aplicare a regulamentului (CEE). 3911 / 92 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale.

7. - Ordonanța nr. 44 / 2000 referitoare la unele măsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar – republicată.

8. - Hotărârea Guvernului nr. 1221 / 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea certificatului de garanție guvernamentală.

9. - Hotărârea Guvernului nr. 1420 / 2003 pentru aprobarea Normelor privind comerțul cu bunuri culturale mobile, cu modificările și completările ulterioare.

10. - Hotărârea Guvernului nr. 1546 / 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate.

11. - Hotărârea Guvernului nr. 518 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile, cu modificările și completările ulterioare.

12. - Hotărârea Guvernului nr. 886 / 2008 pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile.

13. - Hotărârea Guvernului nr. 216 / 2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea laboratoarelor și a atelierelor de conservare și restaurare, cu modificările și completările ulterioare.

1.- Decretul nr. 187 / 30.03.1990 pentru acceptarea Convenției pentru protecția patrimoniului mondial cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la 16.11.1972, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 46 / 31.03.1990;

2. - Decretul nr. 672 / 2006 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de al II-lea Protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, adoptat la Haga la 26 martie 1999.

3. - Legea 50 / 1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 933 / 13.04.2004.

4. - Legea 150 / 1997 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 175 / 29.VII.1997.

5. - Legea nr. 157 / 1997, privind ratificarea convenției pentru protejarea Patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 03.10.1985 și semnată de România la 22.06.1996, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 274 / 13.10.1997;

6. - Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152 / 12.04.2000;

7. - Legea nr. 564 / 2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47 / 2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 695 / 01.11.2001;

8. - Legea nr. 451 / 2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 536 / 23.07.2002;

9. - Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul modificată și completată cu Legea nr. 289 / 2006 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 606 / 13.07.2006, cu modificările ulterioare.

10. - Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 938 / 20.11.2006 ;

11. - Legea 454 / 2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21 / 2006, privind regimul concesionării monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1004 / 18.12. 2006.

12. Legea nr. 6 / 09.01.2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial.

13. - Legea nr. 261 / 07.07.2009 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 214 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

14. - Ordonanța nr. 43 / 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu completările ulterioare, aduse prin Legea 258 / 2006 și Ordonanța nr. 13 din 31 ianuarie 2007

15. - Ordonanța nr. 21 / 26.01.2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.

16. - Ordonanță de Urgență privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 27 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (publicat în M.O.R. partea I nr. 118 / 26.02.2009

17. - Hotărârea Guvernului nr. 309 / 2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 888 / 09.12.2002;

18. - Hotărârea Guvernului nr. 610 / 2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute de persoanele fizice sau juridice de drept privat, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 402 / 10.06.2003;

19. - Hotărârea Guvernului nr. 1430 / 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situațiile în care Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice, proporția contribuției, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 905 / 18.12. 2003;

20. - Hotărârea Guvernului nr. 493 / 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 380 / 30.04.2004;

21. - Hotărârea Guvernului nr. 1067 / 05.09.2007 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 21 / 2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.

22. - Hotărârea Guvernului nr. 1410 / 18.11.2009 privind reorganizarea unor instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (înființarea Institutului Național al Patrimoniului).

Vezi lista monumentelor istorice.

Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927. 

Dacă ridicarea Palatului a durat circa două decenii, pentru distrugerea lui se pare că va fi nevoie doar de câţiva ani.

Răul s-a produs atunci când ministrul liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a avizat ridicarea unui întreg complex de mall-uri, hoteluri şi sedii de birouri în imediata apropiere a Palatului Culturii. 

Ca să justifice această decizie extrem de contestată la vremea aceea de oamenii cărora le mai pasă şi de viaţa culturală a Iaşilor, nu doar de business-urile unor personaje controversate, printre care se află chiar liberalul Relu Fenechiu, Ministerul Culturii, sub bagheta lui Iorgulescu, a dat aprobare complexului Palas emiţând de ochii lumii şi avizul 249/2008 privind "consolidarea şi executarea de drenuri electropneumatice, de adâncime, sub amplasamentul Palatului Culturii din Iaşi, în vederea consolidării acestui monument istoric şi cultural".

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat, pe 17 iunie, că Pasajul Basarab va fi inaugurat sâmbătă, când bucureştenii sunt invitaţi la o promenadă, urmând ca de duminică, la ora 6.00, acesta să fie deschis traficului auto, precizează Mediafax.

Sorin Oprescu a susținut că sâmbătă, de la ora 10.00, îi aşteaptă pe toţi bucureştenii să vină pe Pasajul Basarab şi să participe la o paradă prilejuită de începerea vacanţei.

"Îi invit din toată inima pe toţi bucureştenii mâine, îi aştept pe toţi pe pod începând cu ora 10.00, iar duminică, de la ora 6.00, maşinile vor putea circula pe pasaj", a declarat primarul Oprescu.

Primarul general a susţinut că pasajul este gata, s-a semnat procesul verbal de predare-primire şi se poate da în folosinţă.