București

• Aşa se face restaurarea?!

  Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

  Imobilul, al cărui proprietar este municipalitatea, a stat în paragină zeci de ani, anul trecut fiind în pericol de colaps. 
   
  Reprezentanţii Ministerului Culturii, promiteau la începutul lucrărilor că restaurare clădirii vechi va fi gata în doi ani, când ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. 
   
  După finalizarea lucrărilor de restaurare, Primăria Capitalei va construi lângă han, o clădire nouă, care va adaposti o sală de spectacole, susţineau în martie cei de la Hotnews.
• Autorizațiile de construire a pasajului Mihai Bravu, anulate de instanță

  Tribunalul Bucureşti a anulat prin sentința din 10 iunie ambele autorizații emise de Primăria Capitalei pentru construirea pasajului Mihai Bravu, după ce Prefectura a sesizat mai multe ilegalităţi, precizează România Liberă.

  Șantierul a fost pus astfel în conservare în urma unui litigiu între municipalitate şi Prefectura Capitalei. 

  Lucrările la pasaj costă 28 de milioane de euro şi ar trebui să dureze 21 de luni. 

  Numai că după pauza începută în luna ianuarie, e mai mult ca sigur că proiectul nu se va mai termina la timp. 

  Proiectul include două pasaje rutiere, paralele, cu câte doua benzi de circulaţie pe sens, pe direcţia Şoseaua Mihai Bravu - Calea Văcăreştilor.

• Autostrada lui Oprescu, suspendată

  Licitația pentru studiul de fezabilitate la autostrada "suspendată" a lui Oprescu a fost oprită de instituțiile statului ca urmare a neregulilor din licitație, informează România Liberă.
  
  Beneficiari ai acestei licitații erau nimeni alții decât angajaţi ai primăriei, ale căror firme au fost date câştigătoare ale contractului.
  
  Contractul aferent studiului de fezabilitate la autostradă s-ar fi situat în jurul valorii de 8 milioane de euro.

• BBC laudă Centrul Vechi din Bucureşti
  Centrul Vechi din Bucureşti şi atracţiile pe care această zonă din Capitală le oferă turiştilor români şi străini sunt promovate într-un editorial elogiativ, publicat în secţiunea "Travel" de pe site-ul grupului britanic BBC. 
   
  În editorialul intitulat "Noul Oraş Vechi al Bucureştiului" ("Bucharest's new Old City"), jurnalistul Mark Baker de la BBC vorbeşte în termeni elogiativi despre Centrul Vechi din Capitală, lăudând totodată eforturile depuse în ultimii ani de autorităţile române pentru a reamenaja această zonă cu scopul de a-i exploata potenţialul turistic şi istoric.
• Casa Arion - Van Saanen - clădirea proiectată de arhitectul Micului Paris ruinată de ignoranţă

  Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

• Casa Nicolae Petraşcu - aproape de expropriere

  Casa Nicolae Petraşcu, monument istoric, situată în Bucureşti (Piaţa Romană, nr. 1), se află într-o avansată stare de degradare, deşi a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577.

  În prezent, această clădire se află în proprietate privată. 

  Potrivit declaraţiilor primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, din data de 17.08.2022, oficialii locali au luat hotărârea să iniţieze procedura de expropriere pentru acest imobil, pentru cauză de utilitate publică. La data de 16.08.2022, Clotilde Armand anunţase pe pagina sa de Facebook faptul că proprietarii clădirii au fost somaţi să reabiliteze imobilul în decurs de 6 luni, conform articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/ 2020, în caz contrar riscând o majorare a impozitului cu până la 500%.

• Casa Oteteleșanu "pusă la umbra" unui bloc de 9 etaje

  Comisia Tehnică de Urbanism a avizat pe 11 mai un complex de clădiri cu înălțimea maximă de 9 etaje la doar câțiva metri de Ambasada Franței, clădire monument istoric, informează Hotnews.  
   
  Imobilele vor adăposti birouri și spații comerciale. 
   
  Planul Urbanistic Zonal pentru acest proiect este realizat de firma Western Outdoor, la care este acționar chiar președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Sorin Gabrea. 
   
  Deși situația are potențialul unui conflict de interese, legislația le permite membrilor Comisiei de Urbanism să vină la avizat în Comisie cu propriile proiecte.
  
  Singura condiție este să se abțină de la vot când se discută proiectele făcute de ei.

• Cei care au construit ilegal au un an să se intre în legalitate. Vezi și alte modificări aduse la Legea Urbanismului

  Din modificările aduse la Legea Urbanismului prin Ordonanța 7/2001, publicată în Monitorul Oficial vineri, 11 februarie 2011, reiese că cei care au construit ilegal au termen până la 1 ianuarie 20012 pentru a intra sub rigorile legii.
  
  După această dată însă construcțiile ridicate ilegal vor fi demolate.
  
  "Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire", se arată în unul dintre amendamentele la Legea Urbanismului.
  
  Articolul VIII din Ordonanță arată însă că acestă prevedere intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2012.

• Cladiri ruinate din jurul Bucurestiului

  Conacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.
  
  Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.
  
  Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.
  
  Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.

• Comoara din jurul Bucureştiului, măcinată de timp şi indiferenţă (VIDEO)

  Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată. 

  Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro. 

  Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.

• Cum se mutilează casele vechi în București

  În 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile, se arată într-o predicție a celor de la rezistenta.net.

• Cum sunt distruse cartierele istorice ale Capitalei?

  De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. 

  Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli, scrie România Liberă. 

• Dezastre urbanistice în București

  Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.

  Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.

  Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.

• Filaret, prima gară de cale ferată din București(Galerie FOTO)

  Construcția liniei Filaret-Giurgiu a fost concesionată la 13 septembrie 1865 societății engleze J.T. Barkley J. Staniforth. 
  
  Lucrările la terasament au început în anul 1867. În 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, iar în 1869 a fost construită gara Filaret.

  În ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

• Fostul ministru al Culturii: "Bulevardul Uranus este o mare tâmpenie"

  Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, deputat PDL de Bucuresti, a declarat pe 24 februarie într-o conferință de presă, citat de Hotnews, că Bulevardul Uranus este "o mare tâmpenie".
  
  Theodor Paleologu îl acuză pe primarul Sorin Oprescu că a demolat ca pe vremea lui Ceaușescu, distrugând o zona importantă a Capitalei.

• Fostul ministru al Culturii: "Bulevardul Uranus este o mare tâmpenie"

  Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, deputat PDL de Bucuresti, a declarat pe 24 februarie într-o conferință de presă, citat de Hotnews, că Bulevardul Uranus este "o mare tâmpenie".
  
  Theodor Paleologu îl acuză pe primarul Sorin Oprescu că a demolat ca pe vremea lui Ceaușescu, distrugând o zona importantă a Capitalei.

• Imobil istoric de șase etaje din centrul Bucureștiului, șters de pe fața Pământului

  O altă clădire monument-istoric de șase etaje, situată pe Bd. Nicolae Bălcescu, la doi pași de Piața Universității, a devenit moloz cu acordul Municipalității.
  
  Imobilul a început să fie demolat în luna iulie a acestui an, procesul efectuându-se în baza unei autorizații de „demolare în vederea reconstruirii” eliberată de Primăria Municipiului București, scrie b365.ro.
  
  Clădirea a fost construită în 1940 și avea o înălțime de 6 etaje și o suprafață de circa 5.000 de metri pătrați.

• Mănăstirea Chiajna - un monument putrezit printre gunoaie

  Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.

  Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).
  
  La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.
  
  Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.
  
  A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.

• Moara lui Assan – între salvare și dispariție

  În ultimii ani, patrimoniul industrial din București, cu o mare valoare tehnică și arhitecturală, a fost demolat masiv, autoritățile aprobând aceste demersuri din cauza stării avansate de degradare.

  Pe modelul statelor europene, care în ultimii ani au înregistrat o creștere a conștientizării valorii patrimoniale, România ar putea evita dispariția patrimoniului industrial prin reconversia clădirilor industriale existente, în detrimentul demolării, prin adoptarea unor măsuri de prevenție, cu proiecție de termen lung.

  Redacția noastră a adus în centrul atenției, de-a lungul timpului, starea avansată de degradare, respectiv riscul dispariției monumentului istoric de importanță națională, Moara lui Assan, clădire simbolică pentru patrimoniul industrial din București (www.sospatrimoniu.ro/sos-articole/patrimoniul-industrial/item/135-patrimoniul-industrial-al-capitalei-lasat-la-mila-timpului; www.sospatrimoniu.ro/sos-articole/despre-patrimoniul-din-bucuresti/item/119-moara-lui-assan-victima-intereselor-imobiliare).

• Monumente care sunt lăsate pradă timpului

  
  După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.
  
  Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.
  
  Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

• Monumentul istoric Casa Oamenilor de Știință, umbrit de un bloc de 23 de metri

  În Piața Lahovary din București, la doar trei metri de curtea Casei Oamenilor de Știință, ar putea fi construit un bloc de 23 de metri, în ciuda faptului că înalțimea maximă în zonă este de 13 metri.
  
  Planul Urbanistic Zonal prin care se propune această construcție are toate avizele necesare, inclusiv cel de la Ministerul Culturii și se află în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei.
  
  Acest proiect a fost respins de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, pe motiv că distruge zona respectivă.

• Oare cât o fi costat?

  Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

  Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

  Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

  Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

  După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

  După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

  La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

  Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

• Primarul Capitalei anunță inaugurarea Pasajului Basarab. Este acesta sigur?

  Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat, pe 17 iunie, că Pasajul Basarab va fi inaugurat sâmbătă, când bucureştenii sunt invitaţi la o promenadă, urmând ca de duminică, la ora 6.00, acesta să fie deschis traficului auto, precizează Mediafax.
  
  Sorin Oprescu a susținut că sâmbătă, de la ora 10.00, îi aşteaptă pe toţi bucureştenii să vină pe Pasajul Basarab şi să participe la o paradă prilejuită de începerea vacanţei.
  
  "Îi invit din toată inima pe toţi bucureştenii mâine, îi aştept pe toţi pe pod începând cu ora 10.00, iar duminică, de la ora 6.00, maşinile vor putea circula pe pasaj", a declarat primarul Oprescu.
  
  Primarul general a susţinut că pasajul este gata, s-a semnat procesul verbal de predare-primire şi se poate da în folosinţă.

• Reportaj în spatele teraselor din centrul istoric al Capitalei(VIDEO)

  Centrul Capitalei a devenit de ani de zile un șantier în care se tot descoperă ziduri vechi de sute de ani, dar nu și o soluție pentru ca lucrările să fie odată terminate.

  Centrul istoric al Bucureștiului în care s-au băgat milioane de euro rămâne un veșnic șantier în lucru: gropi, muncitori plictisiți, gunoaie.
  
  Majoritatea clădirilor stau să cadă, cu fațade distruse de vreme, iar multe sunt ocupate abuziv.
  
  Un reportaj realizat de Stirileprotv.

• Șapte milioane de lei pe statui în 2016

  Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, vrea să dea în 2016 circa 7,2 milioane lei pe statui, scrie Hotnews.