biserică

• BISERICA ”SFÂNTUL NICOLAE” DIN BREŢCU, COVASNA – ÎN STARE AVANSATĂ DE DEGRADARE, DAR IGNORATĂ DE AUTORITĂŢI

  Biserica ”Sfântul Nicolae” din localitatea Breţcu este monument de arhitectură de interes naţional şi face parte din lista monumentelor istorice din România. Integritatea şi valoarea patrimonială a monumentului sunt afectate de starea de degradare a pereţilor şi picturilor murale. De asemenea, imobilul prezintă anumite riscuri din cauza instalaţiei electrice învechite. În anul 2021, Parohia Ortodoxă Breţcu a solicitat Ministerului Culturii finanţarea unui proiect care viza consolidarea şi restaurarea bisericii, însă acesta nu a fost aprobat.

• Biserica evanghelică din Veseuș - monument istoric ruinat

  Biserica evanghelică din Veseuș, județul Alba, se află în stare deplorabilă, deși este un monument istoric remarcabil prin arhitectura sa (AB-II-m-B-00388).

  Construită în stil gotic în anul 1504, pe locul unei foste bazilici romane, biserica a fost un punct de reper important pentru comunitatea sașilor din zonă. De-a lungul timpului, a suferit mai multe modificări, fiindu-i adăugate un turn, o clopotniță și o poartă.

  Din păcate, după plecarea sașilor din zonă, biserica a fost abandonată, devenind o ruină.

  Starea în care se află în prezent demonstrează ignoranța autorităților și a comunității locale față de patrimoniul cultural.

• Biserică monument de valoare universală, distrusă ca să se monteze aer condiționat

  Politiștii și procurororii fac cercetări într-un dosar penal care vizează distrugerea și efectuarea de lucrări fără autorizație la Biserica Adormirea Sfintei Ana - Batiște, din Sectorul 2 al Capitalei, monument istoric de valoare universală, după ce pictura murală de pe pereții interior a fost distrusă în urma montării a doua centrale termice și a trei aparate de aer condiționat, precizează stirileprotv.ro.

• Biserică-monument istoric, distrusă de preot

  O biserică monument istoric din Dolj este distrusă chiar de preotul care slujește acolo. Duhovnicul s-a apucat să renoveze clădirea construită la începutul anilor 1800, însă fără a avea vreun aviz sau autorizație de la Ministerul Culturii, precizează Digi24. 

  O soarta asemănătoare a avut și Biserica Sfinții Voivozi Ceplenița unde părintele a distrus trei dintre stâlpii construiţi în 1802 când a încercat să ridice o casă parohială mai mare în curtea lăcaşului de cult

• Culele olteneşti. Un fragment important al istoriei noastre este în pericol să dispară!

  Monumentele istorice de pe pământul românesc sunt cea mai de preț comoară a ţării. Acestea ne dezvăluie matricea noastră spirituală și culturală, ne spun cine suntem noi de fapt ca popor.

  Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii existente în România. Cele 27 care mai există astăzi, mai mult ca sigur doar supravieţuiesc, dar, după starea lor actuală, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Deşi sunt considerate monumente istorice, statul nu a reuşit să identifice, din motive financiare şi birocratice, soluții să salveze macar o parte dintre acestea.

  Jumătate dintre ele au ajuns simple ruine şi nu va mai dura mult până când timpul le va şterge definitiv. Culele care nu sunt complet distruse, mai au o șansă să fie salvate. Conform specialiştilor nu vorbim de costuri foarte mari, ci, estimativ, vorbim de sute de mii de mii de euro pentru un obiectiv, dar, pentru România, şi aceşti bani au ridicat probleme.

• Mănăstirea Horezu (Galerie FOTO)
  
  Situată în județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățanii, Mănastirea Horezu este considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc.
   
  Lăcașul de cult, cu Hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ctitorit între anii 1693 – 1697 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Actualmente se află în patrimoniul UNESCO din 1993.
   
• Mănăstirea Suceviţa

  Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

  Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

• Minunile României

  România ascunde multe minuni: locuri frumoase, ascunse de civilizație; monumente istorice, antice sau medievale, dar și monumente ale naturii, neschimbate de secole. Ele sunt multe, dar doar câteva au fost incluse până acum pe lista patrimoniului mondial UNESCO, o recunoaștere a caracterului aparte și a importanței lor. 

  Cele șapte locuri sau monumente românești recunoscute de UNESCO sunt: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

• MONUMENT ISTORIC IGNORAT DE AUTORITĂŢI - BISERICA “SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN LUJERDIU

  Biserica de zid “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, monument istoric, situată în satul Lujerdiu, comuna Corneşti (judeţul Cluj), se află într-o avansată stare de degradare. Conform datelor istorice, biserica a fost construită în jurul anului 1600 de către domnitorul Mihai Viteazul, motiv pentru care este denumită şi “Biserica lui Mihai”.

  Deşi în anul 2021, o echipă de voluntari a demarat proiectul de reabilitare a construcţiei, lucrările sunt încetinite din cauza lipsei resurselor financiare. Clerul ortodox local a subliniat lipsa de implicare a autorităţilor pentru salvarea monumentului.

• Oare cât o fi costat?

  Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

  Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

  Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

  Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

  După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

  După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

  La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

  Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

• Pentru unele, mumă, pentru altele, ciumă! (VIDEO)

  Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.

  Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc... pe ele... sau fondurile... .

• Planul Naţional de Restaurare în 2012, un joc politic?

  Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

  Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
   
  Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
   
  Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
   
  Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
   
  În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
• S.O.S. Biserica Rebegești

  Biserica "Sf. Nicolae” – Rebegești este un prețios monument istoric, având aprope 350 de ani și trecând prin clipe grele în secolul trecut. Preotul de aici cere bani pentru a o repicta.

  Localnicii se tem însă că aceasta este doar o încercare de a se spoi monumentul, existând însă riscul ca anumite lucrări efectuate necorespunzător să strice acest lăcaș.

• S.O.S. trecutul nostru. Partea I

  Identitatea unui popor nu se fabrică, dar se conservă. Patrimoniul e zestrea care ne defineşte şi ne justifică originile şi aspiraţiile, este ceea ce certifică istoria, trăinicia şi puterea. Fără istorie niciun popor nu are individualitate. 

  Nouă ne-a fost frate "râul, ramul", singur Dumnezeu ne-a mângâiat când totul părea pierdut. Strămoşii noştri în lăcaşul sfânt şi-au găsit liniştea şi pacea şi avem obligaţia în faţa amintirii sacre a celor care au construit din sacrificiul, sărăcia şi iubirea lor adevărate monumente, să le arătăm copiilor cum a rezistat ţara noastră şi-a lor de-atâtea mii de ani. 

• Saga Ansamblului rupestru de la Murfatlar

  În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

  Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

  Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.

• Situație dezastruoasă a bisericilor din Buftea

  Sub dorința de a efectua lucrări de renovare și "reabilitare" autoritățile locale pun în pericol starea bisericilor din Buftea. Înlocuirea podelei de lemn cu granit a făcut ca în interiorul celor trei biserici să fie o stare permanentă de umezeală și conduce în mod clar la degradarea iconografiei autentice. Faptul că nu sunt incluse pe lista monumentelor naționale le oferă autorităților locale puteri sporite.