Ministerul Culturii

• Bibliotecă Națională a României, probleme fără sfârșit!

  Biblioteca Națională a României, una din instituțiile pe care România le vrea emblematice pentru întreg domeniul cultural, continuă să fie grav afectată de un sentiment de nepăsare și de o lipsă de responsabilitate, aspecte ce pot avea repercusiuni asupra miilor de vizitatori care trec anual pragul bibliotecii.

  Problemele cu care s-a confruntat Biblioteca în ultimii ani nu mai reprezintă un secret pentru nimeni: de la lipsa acută a personalului de specialitate (biblioteca funcționează doar cu 30% din posturile din organigramă ocupate de experți), continuând cu lipsa unor mandate bazate pe planuri reale de management și perpetuarea unor interimate nesfârșite, precum și interzicerea accesului pentru consultarea lucrărilor de doctorat, subiectele despre Biblioteca Națională au ocupat, de-a lungul timpului, spații importante în segmentul media.

• Castelul Pogany, neinteresant pentru Ministerul Culturii

  Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.

• Celebra clădire de pe strada Visarion 8 a dispărut furată bucată cu bucată

  Primăria Capitalei, Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții au fost tot timpul spectatori și nu au luat nicio masură reală pentru protejarea clădirii de pe strada Visarion 8, construită în urma cu circa 100 de ani după planurile arhitectului Ion Berindei.

  În urmă cu câteva săptămâni proprietarii au demolat, fără autorizație, rămășițele casei.

• CODUL PATRIMONIULUI CULTURAL, ŞANSA CULTURII ROMÂNEŞTI SAU EŞEC LEGISLATIV?

  În contextul în care, la nivel de societate, întreaga atenție este îndreptată către conflictul de la graniță și criza refugiaților ucraineni, un subiect sensibil pentru ceea ce poate însemna revoluționarea sistemului cultural și prezervarea istoriei naționale, mai ales în vreme de război, trece complet neobservat.

• Complexul Palas îngroapă la propriu Palatul Culturii din Iaşi

  Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927.  

• Cum să nu rămânem repetenți la gestionarea dezastrelor? Infrastructura școlară, la 48 de ani de la cel mai devastator cutremur

  Preluare de pe pagina Facebook ”Cât de sigură este școala copilului tău la cutremur?”

  4 martie 1977 - “Potrivit calendarului, o zi ca toate celelalte specifice începutului de primăvară, când stai în cumpănă dacă să îmbraci paltonul sau pardesiul”...(“Durere și eroism, Editura Eminescu, 1980)”

  Dilemele aveau însă să se schimbe rapid și pentru multă vreme.

  “Cutremurul a lovit greu și dureros capitalași numeroase localități ale țării”, după cum ne arată titlurile din presa vremii.

  Bilanțul trist al cutremurului din 1977 vorbește la nivel național despre 1.578 de persoane decedate, 11.321 de răniți,156.000 de apartamente de locuit, 400 de instituții culturale (teatre și muzee) și peste 2.274 de școli grav deteriorate sau prăbușite.

  Ora producerii cutremurului (21:22) a făcut ca victimele din rândul copiilor să nu fie consemnate în instituțiile de învățământ prăbușite, ci la domiciliile familiilor.

  Bucureștiul a fost cel mai grav afectat.

  În continuare, capitala face parte din cele mai vulnerabile orașe din Europa de Sud-Estsub aspectul riscului seismic. De altfel, România este clasată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) pe locul 3 întrețările cu cel mai ridicat risc seismic din Uniunea Europeană, după Cipru și Grecia.

  O lecție neînvățată

  Autoritățile par să conștientizeze situația, dar acțiunile se mențin mai degrabă în zona de strategii și planuri.

  În 2024, a fost aprobată strategia națională de reducere a riscurilor la dezastre 2024-2035(Hotărârea de Guvern nr. 791/2024), care menționează că 67% din populația României trăiește în zone cu hazard seismic moderat sau ridicat.

  Dacă un cutremur similar celui din ‘77 s-ar produce astăzi, cel puțin capitala ar arăta ca după război, având în vedere îmbătrânirea fondului construit.

  În ipoteza în care un astfel de dezastru s-ar produce pe timpul zilei, impactul în sistemul educațional ar fi devastator. Strategia națională pentru reducerea riscului seismic (adoptată prin Hotărârea nr. 1.442/29.11.2022) menționează că, în sectorul de educație, 50% dintre elevi și 45% dintre clădirile de învățământ sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.

  Un indicator important privind evaluarea vulnerabilității seismice este codul folosit pentru proiectarea fiecărui obiectiv. Primul normativ de proiectare seismică a fost publicat în 1963.

  Peste 70% din fondul construit în sectorul de educație și în sectorul rezidențial a fost proiectat conform practicii seismice corespunzătoare perioadei pre-cod, fiind astfel cele mai vulnerabile în situații critice.

  În prezent, o serie de clădiri emblematiceîn care se derulează activități didactice sunt clasate ca monumente istorice. În București, în această categorie se află Colegiul Național de Arte “Dinu Lipatti”, Colegiul Național “Emil Racoviță”, “Școala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere”, Școala Gimnazială “Ienăchiță Văcărescu”, Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”și Colegiul Național “Gheorghe Șincai”- toate cu risc seismic II, respectiv III. În cazul unora dintre acestea, au fost inițiate demersuri care au ca finalitate consolidarea.

  Acestea sunt doar câteva exemple de instituții de învățământ care funcționează în clădiri istorice valoroase, bijuterii arhitecturale care îmbogățesc patrimoniul cultural național.

  Consolidarea și reabilitarea acestor clădiri este reglementată prin lege (Legea 212/2022privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, modificată și completată cu Legea 426/2023, pentru cei care au curiozitatea de a aprofunda). Aceasta definește modalitatea de încadrare a clădirilor pe patru clase de risc, cele mai grave fiind RSI (cădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului), respectiv RSII (clădirile susceptibile de avariere majoră); în timp ce RSIII și RSIV reprezintă clădiri care vor comporta o avarie moderată în urma seismului.

  Termene trecute, responsabilități neîndeplinite

  Conform legislației existente, dar deficitar aplicate, până la data de 01.11.2024 trebuia finalizată etapa de evaluare vizuală rapidăpentru construcțiile cu destinația de instituții de învățământ, iar până la 1 ianuarie 2025, conducătorii instituțiilor publice erau obligați să dispună începerea expertizării tehnice pentru structura de rezistență, în scopul încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție.

  Ministerul Educației și Cercetării publică periodic o “situație actualizată” cu privire la clădirile de învățământ încadrate sau neîncadrate într-o clasă de risc seismic. Deși cea mai recentă listă a fost publicată la 10.02.2025, aceasta nu oferă date clare cu privire la situația din terenși nu precizează dacă există proiecte de reabilitare semnate, dacă elevii înscriși la o anumită școală unitate sunt relocați în spații închiriate de primării; dacă sunt corpuri de clădire demolate și construite de la zero; dacă sunt școli dintre cele neîncadrate care au efectuat evaluarea vizuală rapidă pentru a începe procesul de încadrare într-o clasă de risc seismic.

  Pe listă sunt incluse în total 33.981 de clădiri de învățământ (săli de curs și laboratoare, săli de sport, cantine, cămine, grupuri sanitare, construcții cu alte destinații), dintre care doar 5.602 au fost expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic.

  În contrast cu nepăsarea autorităților, se remarcă performanțele deosebite ale elevilor care studiază în școli de prestigiu precum Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, Colegiul Național “Sfântul Sava”, Colegiul Național “Spiru Haret”, Colegiul Național “Mihai Viteazul”, Colegiul Național “Gheorghe Șincai”, Colegiul Național “Matei Basarab”, Colegiul Național “Cantemir Vodă”, Colegiul Național Bilingv “George Coșbuc” și Colegiul Național “Grigore Moisil”, al căror numitor comun nu este doar prezența în top 10, ca urmare a rezultatelor obținute, ci și includerea clădirilor în care funcționează acestea în clasele de risc seismic II și III.

  Emblematic pentru situația clădirilor cu risc seismic din învățământ este faptul că însăși clădirea Ministerului Educației prezintă risc seismic I, după cum informa publicația edupedu.ro în septembrie 2024.

  Dezinteresul bate problema finanțării

  Din parcurgerea informațiilor publice disponibile pe subiect transpare lipsa de interes și incapacitatea autorităților de a identifica soluții eficiente pentru a limita riscurile cât se poate de reale pe care exploatarea clădirilor cu risc seismic le presupune, deși există programe de finanțare pentru consolidarea seismică cu bugete consistente.

  Un exemplu trist și elocvent este cel al școlilor afectate de cutremurele din județul Gorj.

  La doi ani după cutremurele de 5,2, respectiv 5,7 grade Richter înregistrate pe 13 și 14 februarie 2023, care au afectat 27 de unități de învățământ, autoritățile nu au reușit să reconstruiască nici măcar 10% din clădirile publice afectate, iar unele dintre acestea s-au degradat și mai mult. În tot acest timp, elevii sunt nevoiți să învețe înghesuiți, în săli de clasă improvizate.

  În 2025, autoritățile locale au acces la finanțări record de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în valoare de 7,5 miliarde lei, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

  În acest sens, MDLPA a dezvoltat o serie de programe de finanțare pentru consolidarea seismică a clădirilor, unul dintre acestea fiind adresat exclusiv școlilor încadrate cu risc seismic I. Programul se numește “Școli sigure și sănătoase” și beneficiază de finanțare 100%. În cadrul acestuia, 31 de clădiri au obținut contracte de finanțare, însă pe lista Ministerului Educației și Cercetării sunt menționate 110 obiective, astfel că pentru 80 de școli, MDLPA așteaptă documentația de la autoritățile locale.

  În paralel, MDLPA derulează și Programul național de expertizare a clădirilor cu risc seismic din sistemele de sănătate și învățământ reglementat prin OUG nr. 49/2023care vizează finanțarea serviciilor de expertiză tehnică în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție. Introducerea serviciilor în program se poate realiza numai după finalizarea procedurii de evaluare vizuală rapidă(EVR).

  Aceste programe pot veni însă în sprijinul comunităților numai în măsura în care autoritățile locale își fac datoria.

  Sugestiv pentru pasivitatea celor responsabili este că, deși termenul legal a fost depășit, nu avempână în prezent o imagine de ansamblu cu privire la școlile care au efectuat EVR conform legii, pentru a începe procesul de încadrare.

  Dacă ne dorim un viitor sigur pentru copiii noștri, dacă ne dorim să îi știm în siguranță atunci când sunt la școală, trebuie să determinăm schimbări de mentalitate și de abordare, să conștientizăm cu toții că orice zi poate deveni, fără preaviz, un 4 martie 1977.

• Cum se distruge un monument istoric?

  Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.
  
  "Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
  
  Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.
  
  "Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

• Cum se distruge un monument istoric?

  Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.
  
  "Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
  
  Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.
  
  "Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

• DNA anchetează aprobarea construcției unui mall lângă Palatul Știrbei

  Proiectul care prevede ridicarea unui complex multi-funcțional în spatele Palatului Știrbei, de pe Calea Victoriei, a ajuns în atenția Direcției Naționale Anticorupție.

  Procurorii au deschis o anchetă care vizează legalitatea declasării și demolării unor anexe ale palatului, dar și modul în care au fost emise avizele de construire de până acum. Sunt vizați mai mulți funcționari din cadrul Ministerului Culturii, dar și ai Primăriei Sectorului 1.

• Fântâna Dunărea de la Universitate, modificată fără autorizaţie

  Autorităţile bucureştene s-au gândit că în centrul Capitalei mai există un loc frumos de care încă nu se atinseseră ca să-l strice şi au început treaba.

  Fără a sta mult pe gânduri, oficialii primăriei şi-au propus să înlocuiască Fântâna Dunărea de la Universitate cu una "săltătoare", însă aşa cum declară pentru Gândul arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, aceştia au uitat să solicite autorizarea pentru acest proiect în condiţiile în care au început deja lucrările.
   
  Lucrările destinate reamenajării Fântânii Dunărea, din Piaţa Universităţii, au demarat la începutul lunii cu acuzaţii de ilegalităţi şi abuzuri. 
   
  Timp de câteva zile, oponenţii proiectului - voluntari ai mai multor organizaţii non-guvernamentale - au păzit fântâna pentru a încerca să-i oprească pe trimişii primăriei - reprezentanţi ai firmei Tehnologica Radion şi ai Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti - să demoleze gardurile şi băncile din zonă. 
• Guvernul a lansat subscripția publică pentru "Cumințenia Pâmântului"

  Guvenul României și Ministerul Culturii au lansat oficial joi campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși "Cumințenia Pământului", campanie care se va derula până pe 30 septembrie cu scopul de a aduna suma de 6 milioane de euro necesară achiziționarii obiectului de artă. Campania se desfășoara sub titlul de "Brâncuşi e al meu. Eu donez“.

• Mall de cinci etaje langă Palatul Știrbey
  Ministerul Culturii a dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălțime la doar câțiva metri de palat care este monument istoric și dublu ca înălțime față de acesta, precizează HotNews. 
   
  În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană.
   
  Palatul Știrbey va fi restaurat și funcționalizat. Proiectul a fost criticat în nenumărate rânduri de arhitecți și societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zona respectivă.
   
• Moara lui Assan, victima intereselor imobiliare?

  Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.
  
  După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.
  
  Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.
  
  Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.

• Monumentul "Crucea Secolului", "mutat ilegal de Primăria Capitalei"

  Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) atrage atenţia asupra ilegalităţii lucrărilor de mutare a monumentului "Crucea Secolului", din Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, iniţiate de Primăria Capitalei, fără a avea avizul ministerului, informează un comunicat, citat de Mediafax.
  
  "Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional consideră că mutarea acestei lucrări fără avizul MCPN şi fără acordul moştenitorilor dreptului de autor asupra acesteia constituie o încălcare flagrantă a legii şi va fi sancţionată în consecinţă", se mai arată în comunicatul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional .

• Monumentul istoric Casa Oamenilor de Știință, umbrit de un bloc de 23 de metri

  În Piața Lahovary din București, la doar trei metri de curtea Casei Oamenilor de Știință, ar putea fi construit un bloc de 23 de metri, în ciuda faptului că înalțimea maximă în zonă este de 13 metri.
  
  Planul Urbanistic Zonal prin care se propune această construcție are toate avizele necesare, inclusiv cel de la Ministerul Culturii și se află în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei.
  
  Acest proiect a fost respins de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, pe motiv că distruge zona respectivă.

• Ori la bal, ori la spital

  Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale. 

  Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca". 

• Planul Naţional de Restaurare în 2012, un joc politic?

  Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

  Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
   
  Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
   
  Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
   
  Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
   
  În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
• Roșia Montană, propusă pentru Patrimoniul Mondial UNESCO

  Roșia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

  Anunțul făcut public de pe pagina Ministerului Culturii vine după 6 ani de la solicitarea înaintată de societatea civilă.

  Potrivit Ministerului Culturii, atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere - de exploatare, de asistenţă, de aerisire şi de evacuare a apei - excavate începând din perioada romană şi continuate în perioada medievală şi modernă, peisajul roman de suprafaţă, peisajul industrial istoric, şi târgul minier Roşia Montană. 

• Roşia Montană, un prim pas pentru a intra în lista Patrimoniului UNESCO

  Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO, a anunţat sâmbătă ministrul Culturii, Corina Şuteu, care a adăugat că acesta este un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. 

• Saga Ansamblului rupestru de la Murfatlar

  În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

  Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

  Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.