Patrimoniul imobil

• Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti

  Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

  Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

  Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

  Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

• Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti

  Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

  Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

  Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

  Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

• BISERICA ”SFÂNTUL NICOLAE” DIN BREŢCU, COVASNA – ÎN STARE AVANSATĂ DE DEGRADARE, DAR IGNORATĂ DE AUTORITĂŢI

  Biserica ”Sfântul Nicolae” din localitatea Breţcu este monument de arhitectură de interes naţional şi face parte din lista monumentelor istorice din România. Integritatea şi valoarea patrimonială a monumentului sunt afectate de starea de degradare a pereţilor şi picturilor murale. De asemenea, imobilul prezintă anumite riscuri din cauza instalaţiei electrice învechite. În anul 2021, Parohia Ortodoxă Breţcu a solicitat Ministerului Culturii finanţarea unui proiect care viza consolidarea şi restaurarea bisericii, însă acesta nu a fost aprobat.

• Casa Arion - Van Saanen - clădirea proiectată de arhitectul Micului Paris ruinată de ignoranţă

  Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

• CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA - MONUMENT PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO

  România se mândreşte cu singura cetate medievală locuită în întregime din sud-estul Europei -  CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA.

  Deşi au fost demarate lucrări de reabilitare din fonduri europene şi de la bugetul de stat, există o serie de elemente care afectează integritatea şi valoarea patrimonială a arhitecturii Cetăţii (persistenţa unor probleme de natură structurală, executarea necorespunzătoare a lucrărilor de refacere a unor zone publice, prelungirea perioadei de realizare a studiilor de fundamentare destinate stabilirii detaliilor tehnice şi istorice care stau la baza proiectului de restaurare a fortificaţiilor).

• Conacul D.D. Maican - lăsat în paragină de autorităţi

  Conacul D. D. Maican, monument istoric (BZ-II-m-B-02490) din comuna Gura Teghii, judeţul Buzău, se află în stare de degradare ca urmare a lipsei lucrărilor de consolidare/ reabilitare. Monumentul se află în proprietatea Academiei Române, care nu s-a arătat interesată de salvarea acestuia.

• DEZINTERES TOTAL PRIVIND INCLUDEREA CETĂŢII NOVIODUNUM ÎN PATRIMONIAL UNESCO

  Cetatea Noviodunum nu figurează în inventarul centralizat al bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, motiv pentru care dreptul de proprietate publică nu poate fi intabulat şi nu poate avea în mod legal un administrator.

  Singura soluţie în acest sens constă în promovarea unei Hotărâri de Guvern/proiect de lege (decătre ministerul de resort) privind atestarea dreptului de proprietate publică a statului asupra obiectivelor de patrimoniu, precum şi asupra terenurilor pe care se află acestea.

  Ulterior acestor demersuri se pot aloca fonduri (inclusiv europene), pentru cercetare arheologică, restaurare, punere în valoare şi înscriere în patrimoniul mondial UNESCO.

• MĂRŢIŞORUL, simbolul românesc al primăverii - PATRIMONIU UNESCO

  Tradiţia “Mărţişorului” este inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, ţări în care există această sărbătoare străveche.

  Patrimoniul imaterial cuprinde tradiţii, expresii orale, practici sociale şi ritualuri, iar România are în prezent 7 elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: “Ritualul Căluşului”, “Doina”, “Ceramica Tradiţională de Horezu”, “Colindatul de ceată bărbătească”, “Jocul fecioresc din România”, “Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei”şi “Mărţişorul”.În prezent, Comitetul de Evaluare al UNESCO analizează includerea a încă două dosare: “Tradiţii de creştere a cailor lipiţani”şi“Arta cămăşii cu altiţă”.

   Mărţişorul este parte reprezentativă a spiritualităţii româneşti şi simbolizează renaşterea naturii.

• Patrimoniul imobil - monumente istorice și arheologie

   

  1.- Decretul nr. 187 / 30.03.1990 pentru acceptarea Convenției pentru protecția patrimoniului mondial cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la 16.11.1972, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 46 / 31.03.1990;
  
  2. - Decretul nr. 672 / 2006 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de al II-lea Protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, adoptat la Haga la 26 martie 1999.
  
  3. - Legea 50 / 1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 933 / 13.04.2004.
  
  4. - Legea 150 / 1997 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 175 / 29.VII.1997.
  
  5. - Legea nr. 157 / 1997, privind ratificarea convenției pentru protejarea Patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 03.10.1985 și semnată de România la 22.06.1996, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 274 / 13.10.1997;
  
  6. - Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152 / 12.04.2000;
  
  7. - Legea nr. 564 / 2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47 / 2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 695 / 01.11.2001;
  
  8. - Legea nr. 451 / 2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 536 / 23.07.2002;
  
  9. - Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul modificată și completată cu Legea nr. 289 / 2006 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 606 / 13.07.2006, cu modificările ulterioare.
  
  10. - Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 938 / 20.11.2006 ;
  
  11. - Legea 454 / 2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21 / 2006, privind regimul concesionării monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1004 / 18.12. 2006.
  
  12. Legea nr. 6 / 09.01.2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial.
  
  13. - Legea nr. 261 / 07.07.2009 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 214 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
  
  14. - Ordonanța nr. 43 / 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu completările ulterioare, aduse prin Legea 258 / 2006 și Ordonanța nr. 13 din 31 ianuarie 2007
  
  15. - Ordonanța nr. 21 / 26.01.2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.
  
  16. - Ordonanță de Urgență privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 27 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (publicat în M.O.R. partea I nr. 118 / 26.02.2009
  
  17. - Hotărârea Guvernului nr. 309 / 2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 888 / 09.12.2002;
  
  18. - Hotărârea Guvernului nr. 610 / 2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute de persoanele fizice sau juridice de drept privat, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 402 / 10.06.2003;
  
  19. - Hotărârea Guvernului nr. 1430 / 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situațiile în care Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice, proporția contribuției, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 905 / 18.12. 2003;
  
  20. - Hotărârea Guvernului nr. 493 / 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 380 / 30.04.2004;
  
  21. - Hotărârea Guvernului nr. 1067 / 05.09.2007 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 21 / 2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.
  
  22. - Hotărârea Guvernului nr. 1410 / 18.11.2009 privind reorganizarea unor instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (înființarea Institutului Național al Patrimoniului).

  Vezi lista monumentelor istorice.

• Saga Ansamblului rupestru de la Murfatlar

  În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

  Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

  Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.

• Vila familiei Athanasovici - oportunitate pentru autorităţi

  Clădirea impozantă, construită la începutul secolului XX şi realizată în stil eclectic după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, a aparţinut familiei avocatului şi senatorului Vladimir Athanasovici, una dintre cele mai distinse şi reprezentative familii ale epocii. Reşedinta elegantă, situată pe strada Batiştei nr. 39 din Capitală, păstrează elemente decorative impresionante, plafoane casetate în saloanele de la parter, vitralii şi stucaturi, precum şi o scară monumentală. În prezent, imobilul aflat pe lista monumntelor istorice este pus în vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro. Starea bună de conservare a monumentului istoric, precum şi poziţionarea sa, constituie argumente în favoarea preluării de către autorităţi şi creşterii valorii patrimoniale.