Elevi

• Cum să nu rămânem repetenți la gestionarea dezastrelor? Infrastructura școlară, la 48 de ani de la cel mai devastator cutremur

  Preluare de pe pagina Facebook ”Cât de sigură este școala copilului tău la cutremur?”

  4 martie 1977 - “Potrivit calendarului, o zi ca toate celelalte specifice începutului de primăvară, când stai în cumpănă dacă să îmbraci paltonul sau pardesiul”...(“Durere și eroism, Editura Eminescu, 1980)”

  Dilemele aveau însă să se schimbe rapid și pentru multă vreme.

  “Cutremurul a lovit greu și dureros capitalași numeroase localități ale țării”, după cum ne arată titlurile din presa vremii.

  Bilanțul trist al cutremurului din 1977 vorbește la nivel național despre 1.578 de persoane decedate, 11.321 de răniți,156.000 de apartamente de locuit, 400 de instituții culturale (teatre și muzee) și peste 2.274 de școli grav deteriorate sau prăbușite.

  Ora producerii cutremurului (21:22) a făcut ca victimele din rândul copiilor să nu fie consemnate în instituțiile de învățământ prăbușite, ci la domiciliile familiilor.

  Bucureștiul a fost cel mai grav afectat.

  În continuare, capitala face parte din cele mai vulnerabile orașe din Europa de Sud-Estsub aspectul riscului seismic. De altfel, România este clasată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) pe locul 3 întrețările cu cel mai ridicat risc seismic din Uniunea Europeană, după Cipru și Grecia.

  O lecție neînvățată

  Autoritățile par să conștientizeze situația, dar acțiunile se mențin mai degrabă în zona de strategii și planuri.

  În 2024, a fost aprobată strategia națională de reducere a riscurilor la dezastre 2024-2035(Hotărârea de Guvern nr. 791/2024), care menționează că 67% din populația României trăiește în zone cu hazard seismic moderat sau ridicat.

  Dacă un cutremur similar celui din ‘77 s-ar produce astăzi, cel puțin capitala ar arăta ca după război, având în vedere îmbătrânirea fondului construit.

  În ipoteza în care un astfel de dezastru s-ar produce pe timpul zilei, impactul în sistemul educațional ar fi devastator. Strategia națională pentru reducerea riscului seismic (adoptată prin Hotărârea nr. 1.442/29.11.2022) menționează că, în sectorul de educație, 50% dintre elevi și 45% dintre clădirile de învățământ sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.

  Un indicator important privind evaluarea vulnerabilității seismice este codul folosit pentru proiectarea fiecărui obiectiv. Primul normativ de proiectare seismică a fost publicat în 1963.

  Peste 70% din fondul construit în sectorul de educație și în sectorul rezidențial a fost proiectat conform practicii seismice corespunzătoare perioadei pre-cod, fiind astfel cele mai vulnerabile în situații critice.

  În prezent, o serie de clădiri emblematiceîn care se derulează activități didactice sunt clasate ca monumente istorice. În București, în această categorie se află Colegiul Național de Arte “Dinu Lipatti”, Colegiul Național “Emil Racoviță”, “Școala Profesională Specială Pentru Deficienți de Vedere”, Școala Gimnazială “Ienăchiță Văcărescu”, Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”și Colegiul Național “Gheorghe Șincai”- toate cu risc seismic II, respectiv III. În cazul unora dintre acestea, au fost inițiate demersuri care au ca finalitate consolidarea.

  Acestea sunt doar câteva exemple de instituții de învățământ care funcționează în clădiri istorice valoroase, bijuterii arhitecturale care îmbogățesc patrimoniul cultural național.

  Consolidarea și reabilitarea acestor clădiri este reglementată prin lege (Legea 212/2022privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, modificată și completată cu Legea 426/2023, pentru cei care au curiozitatea de a aprofunda). Aceasta definește modalitatea de încadrare a clădirilor pe patru clase de risc, cele mai grave fiind RSI (cădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului), respectiv RSII (clădirile susceptibile de avariere majoră); în timp ce RSIII și RSIV reprezintă clădiri care vor comporta o avarie moderată în urma seismului.

  Termene trecute, responsabilități neîndeplinite

  Conform legislației existente, dar deficitar aplicate, până la data de 01.11.2024 trebuia finalizată etapa de evaluare vizuală rapidăpentru construcțiile cu destinația de instituții de învățământ, iar până la 1 ianuarie 2025, conducătorii instituțiilor publice erau obligați să dispună începerea expertizării tehnice pentru structura de rezistență, în scopul încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție.

  Ministerul Educației și Cercetării publică periodic o “situație actualizată” cu privire la clădirile de învățământ încadrate sau neîncadrate într-o clasă de risc seismic. Deși cea mai recentă listă a fost publicată la 10.02.2025, aceasta nu oferă date clare cu privire la situația din terenși nu precizează dacă există proiecte de reabilitare semnate, dacă elevii înscriși la o anumită școală unitate sunt relocați în spații închiriate de primării; dacă sunt corpuri de clădire demolate și construite de la zero; dacă sunt școli dintre cele neîncadrate care au efectuat evaluarea vizuală rapidă pentru a începe procesul de încadrare într-o clasă de risc seismic.

  Pe listă sunt incluse în total 33.981 de clădiri de învățământ (săli de curs și laboratoare, săli de sport, cantine, cămine, grupuri sanitare, construcții cu alte destinații), dintre care doar 5.602 au fost expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic.

  În contrast cu nepăsarea autorităților, se remarcă performanțele deosebite ale elevilor care studiază în școli de prestigiu precum Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, Colegiul Național “Sfântul Sava”, Colegiul Național “Spiru Haret”, Colegiul Național “Mihai Viteazul”, Colegiul Național “Gheorghe Șincai”, Colegiul Național “Matei Basarab”, Colegiul Național “Cantemir Vodă”, Colegiul Național Bilingv “George Coșbuc” și Colegiul Național “Grigore Moisil”, al căror numitor comun nu este doar prezența în top 10, ca urmare a rezultatelor obținute, ci și includerea clădirilor în care funcționează acestea în clasele de risc seismic II și III.

  Emblematic pentru situația clădirilor cu risc seismic din învățământ este faptul că însăși clădirea Ministerului Educației prezintă risc seismic I, după cum informa publicația edupedu.ro în septembrie 2024.

  Dezinteresul bate problema finanțării

  Din parcurgerea informațiilor publice disponibile pe subiect transpare lipsa de interes și incapacitatea autorităților de a identifica soluții eficiente pentru a limita riscurile cât se poate de reale pe care exploatarea clădirilor cu risc seismic le presupune, deși există programe de finanțare pentru consolidarea seismică cu bugete consistente.

  Un exemplu trist și elocvent este cel al școlilor afectate de cutremurele din județul Gorj.

  La doi ani după cutremurele de 5,2, respectiv 5,7 grade Richter înregistrate pe 13 și 14 februarie 2023, care au afectat 27 de unități de învățământ, autoritățile nu au reușit să reconstruiască nici măcar 10% din clădirile publice afectate, iar unele dintre acestea s-au degradat și mai mult. În tot acest timp, elevii sunt nevoiți să învețe înghesuiți, în săli de clasă improvizate.

  În 2025, autoritățile locale au acces la finanțări record de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în valoare de 7,5 miliarde lei, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

  În acest sens, MDLPA a dezvoltat o serie de programe de finanțare pentru consolidarea seismică a clădirilor, unul dintre acestea fiind adresat exclusiv școlilor încadrate cu risc seismic I. Programul se numește “Școli sigure și sănătoase” și beneficiază de finanțare 100%. În cadrul acestuia, 31 de clădiri au obținut contracte de finanțare, însă pe lista Ministerului Educației și Cercetării sunt menționate 110 obiective, astfel că pentru 80 de școli, MDLPA așteaptă documentația de la autoritățile locale.

  În paralel, MDLPA derulează și Programul național de expertizare a clădirilor cu risc seismic din sistemele de sănătate și învățământ reglementat prin OUG nr. 49/2023care vizează finanțarea serviciilor de expertiză tehnică în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție. Introducerea serviciilor în program se poate realiza numai după finalizarea procedurii de evaluare vizuală rapidă(EVR).

  Aceste programe pot veni însă în sprijinul comunităților numai în măsura în care autoritățile locale își fac datoria.

  Sugestiv pentru pasivitatea celor responsabili este că, deși termenul legal a fost depășit, nu avempână în prezent o imagine de ansamblu cu privire la școlile care au efectuat EVR conform legii, pentru a începe procesul de încadrare.

  Dacă ne dorim un viitor sigur pentru copiii noștri, dacă ne dorim să îi știm în siguranță atunci când sunt la școală, trebuie să determinăm schimbări de mentalitate și de abordare, să conștientizăm cu toții că orice zi poate deveni, fără preaviz, un 4 martie 1977.