Primăria Capitalei, Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții au fost tot timpul spectatori și nu au luat nicio masură reală pentru protejarea clădirii de pe strada Visarion 8, construită în urma cu circa 100 de ani după planurile arhitectului Ion Berindei.
În urmă cu câteva săptămâni proprietarii au demolat, fără autorizație, rămășițele casei.
Biblioteca Națională a României, una din instituțiile pe care România le vrea emblematice pentru întreg domeniul cultural, continuă să fie grav afectată de un sentiment de nepăsare și de o lipsă de responsabilitate, aspecte ce pot avea repercusiuni asupra miilor de vizitatori care trec anual pragul bibliotecii.
Problemele cu care s-a confruntat Biblioteca în ultimii ani nu mai reprezintă un secret pentru nimeni: de la lipsa acută a personalului de specialitate (biblioteca funcționează doar cu 30% din posturile din organigramă ocupate de experți), continuând cu lipsa unor mandate bazate pe planuri reale de management și perpetuarea unor interimate nesfârșite, precum și interzicerea accesului pentru consultarea lucrărilor de doctorat, subiectele despre Biblioteca Națională au ocupat, de-a lungul timpului, spații importante în segmentul media.
Mai multe monumente istorice din Capitală aflate în proprietatea persoanelor fizice sunt ajutate de oameni să pice, prin nepăsare sau ca urmare a unor interese, iar autoritățile par a uita de importanța acestora. Astfel se face că monumente precum casa Miclesu, Teatrul de Vară din Bazilescu, casa Nanu-Muscel sau Moara lui Assan se degradează pe zi ce trece.
Primăria Capitalei va construi o pasarelă pietonală pe Șoseaua București-Ploiești lângă fântâna Miorița, potrivit unui proiect aprobat anul trecut de Consiliul General.
Pasarela va avea o lungime totală de 140 de metri şi o înălţime de aproape 7 metri şi două lifturi, iar durata lucrările va fi de patru luni.
Municipalitatea estimează că acest proiect va consta peste 7,3 milioane de lei.
În anul Centenarului, statul român, prin instituțiile abilitate, ar trebui poate să se implice mai mult în reparația morală, dar mai ales fizică a unora dintre cele mai importante monumente arhitecturale aflate acum în paragină.
Pe strada Biserica Amzei se află un complex de clădiri în stil neo-românesc, clădiri care au aparținut familiei Brătianu și care astăzi impun intervenții urgente de consolidare și restaurare.
Așezământul Brătianu e practic în centrul ansamblului și impresionează prin arhitectura neo-românească bogată în detalii. Biblioteca Ion I.C. Brătianu s-a constituit prin achiziţii şi donaţii până în 1947. Elisa Brătianu, văduva lui Ion I. C. Brătianu, a donat atunci clădirile și colecțiile Academiei Române, care a stabilit acolo sediul Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Naționale.
Sospatrimoniu.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.
