Featured

CASA GARABET CIOLAC - MONUMENT ISTORIC UITAT DE AUTORITĂŢI

Casa “Garabet Ciolac”, situată în zona centrală a municipiului Botoşani (strada Marchian, nr.7), este considerată una dintre cele mai valoroase clădiri de patrimoniu din zonă. Imobilul, monument istoric, se află în proprietatea Ministerului Sănătăţii şi este administrat de Direcţia de Sănătate Publică Botoşani. Deşi este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, Casa “Garabet Ciolac” nu a fost vreodată reabilitată, motiv pentru care a ajuns într-o avansată stare de degradare, autorităţile atrăgând atenţia asupra pericolului prăbuşirii acesteia.

Featured

CLĂDIREA DE PATRIMONIU “CASA CALLIMACHI-GHIKA” DIN IAŞI, IGNORATĂ DE AUTORITĂŢI, RISCĂ SĂ SE PRĂBUŞEASCĂ

Casa “Callimahi-Ghika” din Iaşi se află într-o avansată stare de degradare, autorităţile locale manifestând un puternic dezinteres în a căuta soluţii rapide pentru valorificarea patrimonială a clădirii. Achiziţionat în anul 2017, de către Primăria Municipiului Iaşi (preţ tranzacţie 800.000 de euro, bani proveniţi din fonduri locale), pentru a fi transformat în Muzeul Centenarului Marii Uniri, obiectivul se confruntă cu lipsa fondurilor necesare valorificării şi redării circuitului cultural.

Featured

CETATEA POENARI - COMOARĂ ISTORICĂ, PLINĂ DE POVESTE ŞI SEMNIFICAŢII

Cetatea Poenari este un obiectiv de patrimoniu unic în România, cu profundă însemnătate atât din punct de vedere istoric şi cultural, cât şi din punct de vedere turistic. Cetatea, încadrată ca monument istoric de categoria A (de importanţă naţională şi internaţională), este în administrarea Muzeului Judeţean Argeş şi se află în stare avansată de degradare, ultimele lucrări de restaurare având loc în perioada 1969-1972. Birocraţia excesivă a amânat începerea procedurilor de reabilitare până în decembrie 2023. În prezent, cetatea face obiectul proiectului “Conservarea şi Consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, finanţat din fonduri europene şi din bugetul Consiliului Judeţean Argeş.

Featured

MĂRŢIŞORUL, simbolul românesc al primăverii - PATRIMONIU UNESCO

Tradiţia “Mărţişorului” este inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, ţări în care există această sărbătoare străveche.

Patrimoniul imaterial cuprinde tradiţii, expresii orale, practici sociale şi ritualuri, iar România are în prezent 7 elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: “Ritualul Căluşului”, “Doina”, “Ceramica Tradiţională de Horezu”, “Colindatul de ceată bărbătească”, “Jocul fecioresc din România”, “Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei” şi “Mărţişorul”. În prezent, Comitetul de Evaluare al UNESCO analizează includerea a încă două dosare: “Tradiţii de creştere a cailor lipiţani” şi “Arta cămăşii cu altiţă”.

 Mărţişorul este parte reprezentativă a spiritualităţii româneşti şi simbolizează renaşterea naturii.

Featured

BISERICA DE LEMN DIN SATUL URŞI - POVESTEA UNEI RESTAURĂRI DE SUCCES

Biserica de lemn din satul Urşi (judeţul Vâlcea) este un valoros şi autentic monument de arhitectură datorită tehnicii construcţiei în lemn, frescei în lemn (rară în România şi Europa), dar şi conţinutului iconografiei murale. Aflată într-o avansată stare de degradare, biserica a fost complet restaurată în decursul anilor 2007 - 2020, cu sprijinul comunităţii locale şi al mai multor instituţii, păstrându-se principiile de conservare.

Politici de Cookie

Sospatrimoniu.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Detalii