Afişez elemetele după tag: monument

Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.

În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.

Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.

În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.

Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.

Acum, cazul Lipscani 30-34.

Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.

Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".

Problema responsabilităţii e perimată.

Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.

Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.

În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!

Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927. 

Dacă ridicarea Palatului a durat circa două decenii, pentru distrugerea lui se pare că va fi nevoie doar de câţiva ani.

Răul s-a produs atunci când ministrul liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a avizat ridicarea unui întreg complex de mall-uri, hoteluri şi sedii de birouri în imediata apropiere a Palatului Culturii. 

Ca să justifice această decizie extrem de contestată la vremea aceea de oamenii cărora le mai pasă şi de viaţa culturală a Iaşilor, nu doar de business-urile unor personaje controversate, printre care se află chiar liberalul Relu Fenechiu, Ministerul Culturii, sub bagheta lui Iorgulescu, a dat aprobare complexului Palas emiţând de ochii lumii şi avizul 249/2008 privind "consolidarea şi executarea de drenuri electropneumatice, de adâncime, sub amplasamentul Palatului Culturii din Iaşi, în vederea consolidării acestui monument istoric şi cultural".

Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, deputat PDL de Bucuresti, a declarat pe 24 februarie într-o conferință de presă, citat de Hotnews, că Bulevardul Uranus este "o mare tâmpenie".

Theodor Paleologu îl acuză pe primarul Sorin Oprescu că a demolat ca pe vremea lui Ceaușescu, distrugând o zona importantă a Capitalei.

Organizațiile neguvernamentale reclamă faptul că Primăria Capitalei (prin Comisia Monumentelor Istorice) a dat o aprobare ilegală pentru un bloc înalt de 40 de metri care s-ar putea construi în curtea Palatului Știrbei și îi cer ministrului culturii, Kelemen Hunor, să respingă proiectul, informează siteul stirileprotv.ro.

Proiectul a fost avizat, deși în zonă clădirile trebuie să aibă cel mult 22 de metri, susțin ONG-urile care militează pentru salvarea clădirilor istorice din București. 

Clădirea ar urma să cuprindă apartamente de lux şi 5.000 de metri pătraţi de galerii comerciale. 

În Piața Lahovary din București, la doar trei metri de curtea Casei Oamenilor de Știință, ar putea fi construit un bloc de 23 de metri, în ciuda faptului că înalțimea maximă în zonă este de 13 metri.

Planul Urbanistic Zonal prin care se propune această construcție are toate avizele necesare, inclusiv cel de la Ministerul Culturii și se află în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei.

Acest proiect a fost respins de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, pe motiv că distruge zona respectivă.