Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir. 

Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. 

Patrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.

Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.

În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.

Patrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.

Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.

În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.

În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.