Imobilul a fost construit în secolul XVII-lea, ajungând în proprietatea familiei Jósika în anul 1810. În perioada 1834 - 1853, a fost reşedinţa lui Miklós Jósika, scriitor (considerat creator al romanului istoric în literatura maghiară) şi politician (membru în Dieta din Transilvania şi Ungaria), fiind implicat în Revoluţia Maghiarădin 1848. În aprilie 1848, aflându-se pe domeniul din Surduc, a dat un act prin care şi-a eliberat toţi iobagii. Amplasat pe o proprietate de 3 hectare, castelul este construit pe un singur nivel, colţurile celor două faţade principale fiind accentuate de câte un bastion, unul rotund, celălalat hexagonal. În timpul regimului comunist, a fost folosit ca staţiune de mecanizare a agriculturii, pierzându-şi strălucirea. Din păcate, castelul Jósika din Surduc necesită lucrări de renovare şi de consolidare, fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania.
Situat în comuna Podoleni din judeţul Neamţ, conacul Krupenski a fost construit în jurul anului 1700, iar în prezent este administrat de autorităţile locale. Moştenitorii au renunţat la acest imobil, preferând varianta despăgubirii din partea statului român.
Deşi este înscris pe lista monumentelor istorice (cod NT-II-m-B-10641.01), clădirea a ajuns o ruină din cauza mai multor factori: lipsa lucrărilor de consolidare de-a lungul timpului, intervenţia localnicilor care au vandalizat clădirea, respectiv incendierea voluntară a acesteia de către un grup de copii.
Clădirea impresionantă a fost construită în 1901 - 1903, pe moşia Cantacuzino din Valea Călugărească, judeţul Prahova. Conacul aflat într-una dintre cele mai pitoreşti zone viticole din România a aparţinut familiei inginerului de căi ferate, Babu Matac, în anii 1950, fiind preluat de stat şi inclus în staţiunea de cercetare pentru viticultură. În vremurile de glorie, conacul a fost vizitat de preşedintele american, Richard Nixon, şi de liderul cubanez, Fidel Castro . Aici au fost filmate producţii cinematografice celebre - “Secretul lui Bahus” (1984) şi “Colierul de tucoaze” (1985, al cincilea film din seria “Mărgelatu”). În prezent, conacul face parte din domeniul public al statului, aflându-se în inventarul Ministerului Finanţelor Publice şi în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Vinificaţie Valea Călugărească. În lipsa implicării autorităţilor, starea dedegradare avansează, singurele intervenţii fiind realizate în 2011 şi au vizat reparaţii ale acoperişului. Deşi inclus în traseul turistic denumit “Drumul Vinului” şi în pofida potenţialului turistic, conacul a fost abandonat de autorităţi.
Deşi este un edificiu emblematic pentru judeţul Brăila, înscris pe lista monumentelor istorice (cod BR-II-m-B-02138), conacul Orezeanu se află într-o stare avansată de degradare, ce s-a accentuat după anii ‘90, când a fost lăsat în paragină.
Clădirea a fost construită la începutul secolului al XX-lea, fiind reşedinţa de vară a familiei boiereşti Orezeanu.
În 2001, a fost retrocedat urmaşilor, însă aceştia nu au investit în consolidarea/ reabilitarea sa. În plus, clădirea a fost vandalizată de hoţi, iar întreaga structură de rezistenţă a fost afectată de un incendiu intenţionat produs de nişte indivizi în 2004.
Casa în care poetul Alexandru Macedonski, “părintele simbolismului românesc”, şi-a petrecut o mare parte a copilăriei sale a ajuns o ruină din cauza lipsei lucrărilor de reabilitare/ conservare şi a intervenţiei agresive a localnicilor, care au furat tot ce exista în interior. Aflată pe lista monumentelor istorice (cod DJ-IV-m-B-08470), clădirea aşteaptă să fie salvată de autorităţile locale, care au primit-o în urma donaţiei moştenitorului Vlad Berlescu.